Comuna Rucar in culori de toamna скачать в хорошем качестве

Comuna Rucar in culori de toamna

https://odaiacupovesti.ro/comuna-ruca... „De la Campulung plecam la Rucar pe frumoasa sosea care s-asterne ca o prispa neteda pe varful Mateiasului, de unde-n largi serpuiri traganate se lasa-n valea Dambovitii, asculta suietul apelor si zgomotul morilor si joagarelor de la Dragoslavele si de la Rucar, apoi o rateaza-n sus peste magurile umbrite de brazi si trece, prin strunga de la Pajera, dincolo, in Tara Barsei. […] Dupa doua ceasuri de drum intram in Rucar, sat mare, aproape un orasel, asezat sub strasina Carpatilor, la raspantia a doua ape, in una din cele mai incantatoare vai ale judetului Muscel. Toate te-nveselesc aici: aerul curat, freamatul padurii, suietul apelor, casele albe presarate printre copaci, infatisarea mandra si voiniceasca a gospodarilor, chipul ruman si luminos al rucarencelor, si portul lor adevarat romanesc, tesut, lucrat si inflorit de mana lor c-o maiestrie pe care nu stiu singure de unde-au invatat-o. In jurul acestui cuib fericit muntii isi desfasura podoabele lor de o maretie salbateca, tancuri ascutite ies vinete din intunecimile padurilor de brazi si stau insirate, ca niste straji de veci, pe granitile zarii, la inganarea pamantului cu cerul. Deasupra tuturora, in fund, spre miazanoapte, isi ridica Papusa crestetu-i inalt, rotund ca o turla de biserica. De-acolo, din coapsele Papusii, zbucneste Rausorul, sivoi puternic, care sparge meterezele de stanci ce-i stau in cale, soarbe izvoarele codrilor, si-n goana-i nebuna striga, se cearta, se bate cu gramezile de bolovani ce vor sa-i astupe matca -involburat si alb de spuma soseste-n Rucar, si rucarenii, cum il vad, il pun la treaba: ei au porumb de macinat, sumane de batut, busteni de retezat si de-nfeliat in scanduri, si Rausorul, sprinten si harnic, se inhama la toate, pe toate le face cu drag, iar cand isi ispraveste de lucru, voios se duce de se culca in patul larg al Dambovitii, raul norocos care-a calauzit pasii celui dintai voievod al Munteniei si care strabate capitala unde s-a incoronat cel dintai Rege al tarii Romanesti.” Alexandru Vlahuta - Romania pitoreasca