Grecia din România. Mănăstirile închinate - Tudor Dinu скачать в хорошем качестве

Grecia din România. Mănăstirile închinate - Tudor Dinu

🎙️În prima ediție din acest an a podcastului „De la om la om” vorbim cu istoricul Tudor DINU despre mănăstirile închinate Locurilor Sfinte, un subiect care vreme de trei secole a fost un fenomen unic în lume. Mănăstirile de la Muntele Athos, de la Muntele Sinai, de la Ierusalim și din alte părți au primit sau au obținut, pe diverse căi, posesiuni în Țara Românească și Moldova. Istoricul a studiat 30.000 de documente și a lucrat 10 ani la această carte monumentală, cel mai serios și mai obiectiv studiu realizat în România pe subiectul mănăstirilor închinate. Monografia de față umple, în premieră, un mare gol istoriografic. De ce alegeau domnii și boierii noștri să-și încredințeze ctitoriile unor centre religioase îndepărtate, precum Muntele Athos, Ierusalimul sau Sinaiul? Cum funcționau aceste corporații economice și spirituale, ce averi aveau, cât trimiteau în afară? Ce erori fatale au dus la lunga lor agonie și la sfârșitul lor definitiv? 📻🖥️De ce să vizionezi acest episod? Pentru că vei afla despre: 🇬🇷Ce însemna, concret, „închinarea” unei mănăstiri? Dincolo de actul de donație, care erau obligațiile juridice și spirituale ale unei mănăstiri pământene față de centrele de peste hotare (precum Muntele Athos, Sinai sau Ierusalim)? ⛪Care a fost ponderea mănăstirilor închinate în economia Țărilor Române? Având în vedere că dețineau aproximativ un sfert din suprafața arabilă a țării, cum influența administrarea acestor averi stabilitatea financiară a domnitorilor? 🗞️Cum au devenit mănăstirile „agenți economici esențiali”? Cartea descrie modul în care aceste lăcașuri gestionau resurse vaste (păduri, sate, vămi) și cum profiturile luau calea Orientului Ortodox și care era organizată ierarhia într-o mănăstire închinată? Cine deținea puterea reală: egumenul grec trimis de la Locurile Sfinte sau consiliul de călugări local? 📍Cum era gestionată relația cu mănăstirea-mamă? Existau mecanisme de control prin care Patriarhiile de la Constantinopol, Ierusalim sau Alexandria verificau modul în care erau cheltuite veniturile obținute din moșiile românești? 📎Care a fost soarta comunităților de țărani de pe moșiile mănăstirești? Erau condițiile de viață ale clăcașilor de pe moșiile „grecești” diferite față de cele de pe 📍A fost secularizarea lui Cuza un act strict economic sau unul de independență națională? În ce măsură eliminarea influenței egumenilor străini a fost privită ca o necesitate politică pentru recunoașterea Unirii? 📎Cum a reacționat Grecia și Patriarhia Ecumenică la pierderea veniturilor din România? Au existat presiuni diplomatice internaționale sau negocieri pentru despăgubiri care s-au întins pe zeci de ani? 🖥️Urmărește emisiunea „De la om la om” pe platformele noastre online și bucură-te de conversații pline de învățăminte și emoție! 🆕un podcast powered by #RadioMplus, #TeleMoldovaPlus & MPlus Tv.