Prăgșorul ☝️ Obicei Autentic de Paști, Păstrat cu Sfințenie 🔛 Vidra De Sus, Câmpeni, judetul Alba ❗ скачать в хорошем качестве

Prăgșorul ☝️ Obicei Autentic de Paști, Păstrat cu Sfințenie 🔛 Vidra De Sus, Câmpeni, judetul Alba ❗

#Prăgșorul #Obicei #Pasti 👉 Noaptea de Înviere este misterul primar al creștinismului, fiind așteptată cu mare nerăbdare de către locuitorii satelor românești. Dacă pe parcursul Postului Mare flăcăii și tinerii din Munții Apuseni trăgeau, din când în când, cu carbid, acum lucrurile culminează într-o salvă uriașă care se trage la miezul nopții, când preoții strigă Hristos a Înviat, oamenii cântă imnul pascal și totul se transformă într-o experiență uluitoare a bucuriei explozive care salută renașterea și perpetuitatea vieții. Tot în Munții Apuseni, în zona Abrud-Câmpeni-Bistra-Vidra-Scărișoara- Gârda de Sus este atestat documentar, pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, obiceiul denumit „prăgșorul” sau „toaca Paștilor” (la Bistra), obicei care se ține și în zilele noastre. Tinerii băieți și bărbați necăsătoriți din sat, în număr de 6-12 persoane, se organizează într-o ceată condusă de un comandant, iar ei sunt numiți „crai”. În Joia Mare craii merg în pădure și fac o toacă din lemn de paltin, pe care o instalează în curtea bisericii, uneori și cu țevile pentru pușcat cu carbid. Toaca va rămâne acolo și va fi păzită până în prima zi de Paști, pentru a nu fi furată. Furatul toacei de Paști este o mare rușine pentru crai, căci hoții vor avea cinstea de a fi organizatorii prăgșorului, dar pe cheltuiala crailor. În Vinerea Mare, craii păzesc Mormântul Domnului, purtând haine militare și fiind înarmați cu sulițe, schimbând garda din 10 în 10 minute, la semnul comandantului. În tot acest timp, toaca este bătută, anunțând așezarea în mormânt a lui Isus Hristos, și va continua să bată până în dimineața celei de-a doua zile de Paști. În prima zi de Paști, după slujba Vecerniei, în curtea bisericii este ales Primul Crai, un tânăr care urmează să se căsătorească în acel an. Apoi, ceata crailor pornește prin sat, însoțită de un taraf, și se oprește la casele gospodarilor, unde își anunță intrarea în curți cu strigăte de „hop, hop, hop, vivat!”, invitând fetele la jocul ce se va organiza seara. Ceata crailor primește daruri de ouă roșii, cozonaci și bani. După ce au colindat tot satul, înainte de începerea jocului craii aleg pe cea mai darnică dintre fetele vizitate, care va fi Prima Crăiasă. Numele ei este ținut secret, iar fata este aleasă din mulțime la începutul jocului și dusă la Primul Crai, deschizând, împreună cu el, dansul. Petrecerea va ține până în zorii zilei următoare și este repetată marțea și joia din Săptămâna Luminată. 👉 La Gârda de Sus acest obicei este ușor diferit, purtând numele de „Ținutul Toacei”. În Joia Mare toaca este instalată în spatele bisericii iar „tocașii” își iau misiunea de a o păzi cu zi, cu noapte. Ceata este alcătuită din feciori din sat, numărul lor fiind obligatoriu impar. Poartă haine de păstori, cu „bitușă” (cojoc din blană de oaie cu lâna întoarsă spre interior), clop și bâtă cu care să apere toaca de furi. În curtea bisericii tocașii își fac o adevărată tabără, cu loc de făcut focul și cu țevile pentru pușcat carbid din care trag pentru a anunța Învierea Domnului. Misiunea tocașilor se încheie în dimineața primei zile de paști, când, însoțiți de fetele din sat, intră în biserică pentru a participa la liturghie. După slujbă, tocașii însoțesc preotul până la casa acestuia, iar acolo sunt serviți cu cozonac și un pahar de țuică. Întoarcerea înapoi la biserică se face cu mare alai și bucurie, spre veselia sătenilor, toată lumea urmând, apoi, să se adune seara la joc.