„Scrisoarea celor șase”, o sfidare la adresa regimului Ceaușescu 11 martie 1989 скачать в хорошем качестве

„Scrisoarea celor șase”, o sfidare la adresa regimului Ceaușescu 11 martie 1989

În cadrul evenimentelor dedicate istoriei și culturii românești, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București, în parteneriat cu Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, a organizat marți, 20 februarie 2024, ora 18.00, dezbaterea „Scrisoarea celor șase, o sfidare la adresa regimului Ceaușescu (11 martie 1989)”. Prezintă: Dr. Florian BANU, istoric Dr. Constantin CORNEANU, istoric Coordonatorul proiectului: Aurora FABRITIUS „Scrisoarea celor șase” (11 martie 1989) a generat o emoție aparte în întreaga societate românească, în activul de partid și de stat. În aprilie 1988, conform propriilor mărturisiri, Silviu Brucan a discutat cu Gheorghe Apostol, în Parcul Herăstrău, despre ceea ce avea să devină „Scrisoarea celor șase”. Corneliu Mănescu va declara că inițiativa unei acțiuni de opoziție deschisă îi aparținuse lui Gheorghe Apostol care discutase, deja, cu Silviu Brucan, Alexandru Bârlădeanu și Constantin Pârvulescu în clipa în care l-a contactat pe el. Fostul director al SRI, Virgil Măgureanu, consideră că „Scrisoarea celor șase” era, în fapt, „adresată partidului și, într-un fel, românimii”, astfel încât „dacă ținem seama că acesta (PCR – n. n.) era, la modul clar, o organizație de masă, se adresa prin urmare părții celei mai integrate politic din România”. Politologul Virgil Măgureanu, consideră că, totuși, „Scrisoarea celor șase” reprezintă „un document retrograd”, din punct de vedere doctrinar și ideologic. „În concepția autorilor acelui mesaj de protest, potrivit celor explicate de tata, toate acțiunile grupului nu vizau abandonarea sistemului comunist, ceea ce era ușor de înțeles având în vedere că aveam de-a face cu vechi cadre de partid atașați ideologiei comuniste, ci doar cu reformarea acestuia, concomitent cu înlăturarea de la putere a clanului ceaușist, în spiritul reformelor inițiate de Gorbaciov în URSS”, mărturisește fostul diplomat Mircea Răceanu. Pe 10 martie 1989, jurnalistul Misha Glenny de la BBC a sunat la București și a avut două convorbiri telefonice cu Silviu Brucan, prima la ora 20.47 și, mai apoi, la ora 20.52, întrerupte de către specialiștii Securității. Florian BANU este consilier superior la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, licenţiat al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”, Galaţi, 1997; doctor în istorie (2001). A publicat patru volume de autor și alte 15 volume în calitate de editor, co-editor și co-autor, peste 250 de studii și articole pe teme de istorie contemporană a României în reviste de specialitate, volume colective, volume tematice. Participare la peste 80 de conferințe și simpozioane cu profil istoric, organizate în țară și în străinătate. Volum recent: „Prin noi înşine!” O istorie a Partidului Naţional Liberal, co-autor, București, 2019. Constantin CORNEANU este un istoric și specialist român în geopolitică. Este membru fondator și președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” (AESGS) din septembrie 2009. Anterior fondării AESGS, a fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova (1 iunie 2004 – 31 iulie 2007) și jurnalist la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale în cadrul redacției TV Pro-Patria (1999 – 2000) și la Observatorul Militar (2000 – 2004). Are o experiență de peste două decenii în domeniul analizei relațiilor internaționale, aria sa de expertiză incluzând afaceri externe și politici de securitate, cu precădere în spațiul ex-sovietic, precum și relația dintre Republica Moldova și România. Este doctor în istorie din 2003 cu o teză legată de geopolitica României în epoca celui de-Al Doilea Război Mondial. A absolvit Colegiul Național de Apărare (1998) și Facultatea de Istorie (1994) a Universității București.