Povești apicole într-o seară de duminică – 14 septembrie 2025 | Cum ne-am pierdut zumzetul? скачать в хорошем качестве

Povești apicole într-o seară de duminică – 14 septembrie 2025 | Cum ne-am pierdut zumzetul?

Povești apicole într-o seară de duminică 14 septembrie 2025 Eveniment online public https://wp.me/petUKV-1DT Au fost prezenți puțini și doar câțiva au avut curaj să ia cuvântul. Mulți participanți aparent dornici s-au ascuns în „mute” și au ieșit fără să contribuie, probabil pentru că nu le-a plăcut cine vorbește sau nu au vrut să se implice. Comunitatea „Apicultura de joi” se bazează pe reguli clare și respect reciproc. Dacă vrem să continuăm aceste întâlniri, vrem implicare reală, nu doar spectatori tăcuți. Cine vrea doar să asculte în tăcere sau să iasă fără să spună nimic, să se gândească dacă face parte din scopul nostru. Apicultura e muncă serioasă, iar serile astea aduc nu doar povești, ci și experiență, umor și prietenie. În această seară de dialog apicol, participanții au discutat intens despre provocările gestionării familiilor de albine în toamnă și pregătirea pentru iarnă. Au fost abordate teme precum importanța revizuirii și unificării familiilor slabe, schimbarea cadrelor vechi din stup, marcarea reginelor toamna, și necesitatea menținerii unei bune stări de sănătate a albinelor pe perioada rece. S-a insistat pe ideea că o pierdere peste 5% în timpul iernii reflectă o problemă de management apicol și că e esențială o supraveghere atentă a nivelului de hrană, mai ales în condiții climatice dificile precum seceta și variațiile temperaturii. S-a discutat și despre tratarea eficientă împotriva varoozei, folosirea benzilor de oxalic, alternativele la hrănirea cu polen de proveniență incertă, și riscurile infecțiilor și infestărilor în zonele aglomerate de stupi. Participanții au mai făcut schimb de experiențe privind culesuri târzii de toamnă, cu flori ca iulișca și iederă, și au evidențiat necesitatea de a adapta metodele și tratamentele pentru fiecare stupină în parte, în funcție de condițiile locale și de evoluția familiilor. În general, discuțiile au subliniat seriozitatea apiculturii ca activitate care cere constantă atenție, responsabilitate și implicare pentru a menține familiile sănătoase și productive.