Fiul risipitor - Danielle Steel скачать в хорошем качестве

Fiul risipitor - Danielle Steel

#fiul #risipitor #daniellesteel #dragoste #dragosteinfinita #dragostea #iubire #iubirea #iubireamea #iubireadevarata #iubireadevărată #soaptedeiubire #soaptededragoste #cartidragoste #cartidaniellesteel Peter McDowell stătea în biroul său înconjurat de cutii de carton. Fusese cea mai proastă săptămână din viața lui. Ultima lună fusese una de coșmar, și nu doar pentru el, ci pentru toată lumea de pe Wall Street. Privi cu ochii pierduți monitorul de pe biroul său, și asta făcuse încă din dimineața aceea, și în ultimele cinci zile. Era vineri, 10octombrie 2008, iar acțiunile la bursă căzuseră încă de luni. Fusese cea mai groaznică prăbușire a bursei de la Marea Depresie încoace. În ultimele săptămâni avuseseră loc mai multe evenimente marcante care preconizaseră acest crah. Cu douăzeci și șase de zile înainte, Lehman Brothers, una dintre cele mai vechi și respectate bănci de investiții, intrase în insolvență, lucru care consternase întreaga lume financiară. Și mai uimitor fusese refuzul guvernului de a-i salva de insolvență, chiar dacă înainte cu șase luni făcuse asta pentru Bear Stearns, instituție care fusese cumpărată de JPMorgan Chase. Imediat după decizia istorică a celor de la Lehman Brothers, Banca Americii anunțase că urma să cumpere compania Merrill Lynch, una la fel de importantă și de respectată. Băncile de investiții și instituțiile financiare se clătinau ca niște bețivi peste tot pe Wall Street, și mai multe bănci mici fuseseră deja închise. Iar a doua zi după ce Lehman Brothers declaraseră falimentul, cea mai mare societate de asigurări a națiunii pierduse 95 la sută din valoarea sa, și șase zile mai târziu fusese eliminată din Dow Jones1. Și în urma confuziei generale propagate în fiecare zi prin declarații alarmante, Whitman Broadbank, banca de investiții la care fusese angajat Peter McDowell, își anunțase încetarea activității și, de asemenea, falimentul. Peter fusese anunțat cu trei zile înainte, timp în care bursa se aflase în cădere liberă. Îi era greu să se gândească la altceva, și își sprijini capul de cutiile de pe biroul său. În după-amiaza aceea, la ora șase, aveau să închidă ușile. Minunata carieră a lui Peter, clădită prin numeroase investiții riscante cu rezultate remarcabile în trecut, nu mai exista. Își așeză în cutii lucrurile pe care le avea în biroul său. Vorbise cu soția sa, Alana, și cu băieții lor, Ryan și Ben, cu o noapte în urmă. „Ce înseamnă asta, tată?“ îl întrebase Rhyan privindu-l îngrijorat. Avea paisprezece ani. Peter nu se simțise în stare să le comunice schimbările care aveau să îi afecteze pe fiecare dintre ei. Totul trebuia vândut. Firma se înglodase în datorii. Capitalul pe care Peter îl acumulase, de cele mai multe ori renunțând la profit sau salariu, și care reprezenta cea mai mare parte din avuția sa, nu mai avea nici o valoare acum. Casa din Hamptons nu mai exista, nici zborurile private cu avionul, apartamentul de pe Fifth Avenue, școlile private, cardurile de credit, Ferrari-ul cu care se distrase la fiecare sfârșit de săptămână și în care băieților le plăcuse să se plimbe, Bentley-ul Alanei, și Rolls-Royce-ul nou-nouț. Fuseseră toate doar niște jucării costisitoare lipsite de importanță, niște simboluri ale succesului său. Mai mult decât atât, toată siguranța și tot stilul lor de viață se evaporaseră, împreună cu banii și investițiile sale de la Whitman Broadbank. În ultimele cinci zile, odată cu prăbușirea bursei, nu mai rămăsese cu nimic sau, oricum, cu atât de puțin, că aproape nu mai conta. Peter nu se putea gândi nici măcar la un singur aspect al vieții sale care să nu fi fost afectat de situația economică, exceptând căsnicia sa și relația cu băieții săi. Alana fusese dureros de tăcută în timp ce el le explicase situația. Dar până nici Peter nu putea să înțeleagă ce se întâmplase cu adevărat. Nimeni nu putea. Cu o zi înainte, Islanda declarase că țara era în stare de faliment și își închisese bursa. Multe alte țări din întreaga lume priviseră neputincioase prăbușirea pieței de capital și implozia sistemului bancar american. Peter renunță în cele din urmă să se mai holbeze la monitorul care îl înnebunise întreaga săptămână. Secretara sa plecase încă din dimineața aceea, și era liniște pe holuri. Mai erau și alții care își puneau lucrurile personale în cutii pentru a le căra la parter. Fiecare dintre ei era nevoit să se confrunte cu sfârșitul carierei și, prin urmare, cu schimbarea radicală a vieții lor.