Aici au muncit mii de români. Satul Rușchița din munții de fier și marmură скачать в хорошем качестве

Aici au muncit mii de români. Satul Rușchița din munții de fier și marmură

Puțin peste 200 de oameni, dintre care câțiva sunt foști mineri, au mai rămas în satul Rușchița, din Munții Poiana Ruscă, la 25 de ani de la închiderea minelor metalice din jurul coloniei miniere. La sfârșitul anilor ’80, exploatările miniere de la Rușchița (comuna Rusca Montană, Caraș-Severin) aveau peste 4.000 de angajați, cei mai mulți veniți din alte colțuri ale țări, pentru a munci în localitatea din Banatul montan, izolată în Munții Poiana Ruscă. Ruschița. O fostă așezare minieră aproape pustie, cu numeroase locuințe abandonate, cu clădiri degradate, și ele părăsite în mare parte, cu ruine, lipsită de investiții mari de la închiderea definitivă a minelor, în 1997. 25 de ani de declin, la poalele munților de fier și de marmură. Poate mineritul n-a fost făcut să fie vreodată profitabil în România, cu excepția unor episoade când puțini au profitat de munca oamenilor, iar restul au supraviețuit de pe urma lui. Totuși, în jurul minelor și a bogățiilor cu care adâncurile munților ne-au fost înzestrate au fost construite orașe, au fost clădite drumuri și uzine, familii nenumărate s-au adunat ca într-o vâltoare din toate colțurile țării, poate pline de speranțe înaintea unei noi vieți, altele au trăit și și-au legat destinele, generații la rând.