Ateromatoza carotidiană. Dr. Anca Chitic: „Sexul masculin este mai predispus la ateromatoză” скачать в хорошем качестве

Ateromatoza carotidiană. Dr. Anca Chitic: „Sexul masculin este mai predispus la ateromatoză”

Ateromatoza carotidiană este o afecțiune vasculară în care pe pereții interni ai vaselor carotide se formează plăci de aterom. Care sunt cauzele din spatele acestei afecțiuni, dar și ce simptome dă, ne-a explicat Dr. Anca Chitic, medic specialist chirurgie vasculară, Spitalul Clinic SANADOR. Ateromatoza carotidiană: cauze și factori de risc „Boala carotidiană este o problemă majoră de sănătate publică, deoarece netratată duce la accident vascular cerebral. Principala cauză o reprezintă ateromatoza carotidiană, adică depunerile de grăsimi colesterol, calciu, celule inflamatorii din sânge la nivelul arterelor carotide interne, în deosebi care duc sânge la creier. Odată ce se formează placa de aterom și crește în dimensiuni, scade calibrul vasului și scade fluxul de sânge de la creier. Este cunoscut faptul că celulele nervoase mor în câteva minute dacă sunt deprivate de oxigen și substanțe nutritive. De asemenea, dacă se desprinde brusc o placă anfractoasă ulcerată de aterom poate duce la ocluzia unei ramuri de arteră cerebrală și de asemenea se produce accident vascular cerebral. Ateromatoza este o boală de sistem, deci factorii de risc pentru ateromatoza carotidiană sunt aceeași pentru ateromatoza generalizată. Ei se împart în două categorii: nemodificabili care sunt reprezentați de încărcătura genetică, vârsta înaintată, pentru că scade elasticitatea pereților vaselor de sânge și sexul masculin care este mai predispus la ateromatoză și modificabil reprezentat de hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, diabet, obezitate, sedentarism, o dietă bogată în carbohidrați rafinați și grăsimi poli-nesaturate.  Alte cauze mai rare de stenoză carotidiană sunt reprezentate de displazia fibrumusculară. În practică, stenoza se produce fără plăci de aterom. Nu este elucidată etiologia, dar este incriminat factorul genetic, tulburările hormonale, fumatul, pentru că apare mai des la femei cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani. Cauze mai rare sunt vă inflamațiile, bolile inflamatorii, vasculitele, disecțiile și anevrismele, adică dilatări ale arterelor carotide unde se pot forma chiaguri de sânge care odată ce migrează, produc accident vascular cerebral”, ne-a explicat  Dr. Anca Chitic, medic specialist chirurgie vasculară, Spitalul Clinic SANADOR.