Tradiții de Anul Nou - ARNĂUȚII din Răucești (Târgu Neamț, Moldova) скачать в хорошем качестве

Tradiții de Anul Nou - ARNĂUȚII din Răucești (Târgu Neamț, Moldova)

Videoclipul redă una din reprezentațiile stradale ale unui grup de arnăuți veniți din Raucești, comună situată la 6 km nord-est de Târgu Neamț. Înregistrarea este făcută cu ocazia carnavalului tradițional de Anul Nou care are loc în Târgu Neamț (județul Neamț, Moldova) de obicei în ziua de 2 ianuarie a fiecărui an, dar acum devansat cu două zile (deci 31.12.2021) din motive de gestionare a pandemiei Covid-19. Grupul arnăuților din Răucești este de îndelungată tradiție iar jocul lor se remarcă prin virtuozitate și complexitate. Ei sunt însoțiți de un taraf care interpretează piese muzicale specifice jocului arnăuților. Cuvântul ARNĂUT este de proveniență turcă și desemnează populația albaneză în general, indiferent de religie, uneori cu referire la ostașii albanezi din armata turcă. Pe teritoriul Principatelor Române termenul de arnăut și-a pierdut conotația etnică și se referă la cea ocupațională, arnăuții fiind mercenari de origine albaneză care și-au desfășurat activitatea militară în secolul XVIII și începutul secolului XIX. Astfel, în perioada finală a domniilor fanariote, în cadrul corpurilor de arnăuţi se găsesc subordonat sârbi, greci și chiar români. Arnăuții au format corpuri de armată aflate în slujba domnitorilor (dar și a boierilor) fanarioți din Țara Românească și Moldova, folosite ca gardă de corp, poteră și pază. Erau recunoscuți pentru îndemânare, vitejie și loialitate față de domnitor. Totuși, în timpul evenimentelor revoluționare de la 1821, arnăuții au avut o atitudine oscilantă: i-au trădat pe stăpânii lor fanarioți și au trecut fie de partea Eteriei, fie de partea mișcării conduse de Turdor Vladimirescu, după care o parte din au intrat chiar în slujba turcilor. După căderea regimului fanariot (1822) corpurile de armată formate din arnăuți se desființează, dar timp de câteva decenii aceștia mai sunt văzuți în marile orașe ca slujitori înarmați ai boierilor sau oficialităților străine din cele două țări românești, îmbrăcaţi în veşminte bogate şi multicolore şi purtând arme la brâu. Arnăuții sunt îmbrăcaţi în costume populare şi poartă peste cămaşă o năframă din borangic sau un şervet pe care sunt prinse mărgele, iar deasupra, o bluză roşie. Pe cap au o căciulă împodobită cu bucăţele de oglindă şi mărgele. Au iţari albi, „fustă” de cele mai multe ori albă, opinci cu zurgălăi şi buzdugan împodobit multicolor în mână. Unele formații, precum vedem și aici, au în componență și ”femei arnăut”, probabil o analogie nostimă la faptul că în famiile de arnăuți meșteșugul armelor era o moștenire de familie. În cadrul grupului de față (Răucești, dar nu numai ei) remarcăm prezența suplimentară a unor militari îmbrăcați nu popular, ci în uniformă militară. Presupun că ei reprezintă corpul ofițeresc. În zona Târgu Neamț există mai multe cete de arnăuți la Filioara, Agapia, Humulești, Boiștea, Urecheni, Barieră, Oglinzi, Bălțătești etc. Pe arnăuții din Răucești i-am văzut și în 2016:    • Tradiții de Anul Nou (XI) - ARNĂUȚII de la...   Alte grupuri de arnăuți înregistrate pe 02.01.2016 sunt cele Humulești -    • Tradiții de Anul Nou (XV) - ARNĂUȚII din H...   , Valea Seacă -    • Tradiții de Anul Nou (IV) - ARNĂUȚII din V...   , ”Barieră” Târgu Neamț -    • Tradiții de Anul Nou (XVI) - ARNĂUȚII din ...   , Timișești -    • Tradiții de Anul Nou (VII) - ARNĂUȚII din ...   , Blebea -    • Tradiții de Anul Nou (XIV) - ARNĂUŢII din ...   , iar pe 02.01.2020 cele din Topolița -    • Arnăuții din Topolița - Tradiții de Anul N...   și din Barieră -    • Jocul arnăuților din Barieră - Tradiții de...   Tot în ziua de 31 decembrie 2021 și tot într-un spectacol stradal, i-am înregistrat și pe arnăuții de Humulești -    • Tradiții de Anul Nou - ARNĂUȚII din Humule...