У нас вы можете посмотреть бесплатно #DeLaTilincăLaOpincă или скачать в максимальном доступном качестве, видео которое было загружено на ютуб. Для загрузки выберите вариант из формы ниже:
Если кнопки скачивания не
загрузились
НАЖМИТЕ ЗДЕСЬ или обновите страницу
Если возникают проблемы со скачиванием видео, пожалуйста напишите в поддержку по адресу внизу
страницы.
Спасибо за использование сервиса ClipSaver.ru
Dintotdeauna femeile și-au dorit să fie frumoase și atrăgătoare, făcând numeroase eforturi pentru a se ralia diferitelor tendințe ale modei. Dacă astăzi hainele scurte, transparente sau decoltate nu mai constituie o excepție, pe vremuri situația era cu totul alta. Acum 100 - 150 de ani, trupul femeilor de la țară era bine acoperit cu un costum complex, compus din mai multe straturi de haine. Peste cămașa lungă până la glezne, terminată în partea de jos cu broderie sau dantelă, sau peste cea scurtă, asociată obligatoriu cu niște poale lungi, se purtau mai multe modele de fuste, chiar și pe timpul verii. În funcție de fiecare zonă, aceasta piesă vestimentară avea o formă, o croială, un colorit aparte. Fota, catrința, opregul, vâlnicul, peștemanul, androcul - toate sunt fuste țărănești. Larg răspândită era fota: o bucată dreptunghiulară de țesătură, dreaptă sau încrețită, care se purta petrecută pe trup, fiind susținută pe mijloc de un brâu legat pe deasupra. Țesută cel mai adesea din lână, ca să țină de cald, fota era decorată cu diverse ornamente, geometrice și vegetale. Nu de puține ori lățimea fotei era substanțială, astfel că țesătura trebuia petrecută de mai multe ori peste corpul fetei, dându-i aspectul unei persoane planturoase, cu șolduri late, departe de idealul anorexic promovat de manechinele din zilele noastre. Nu vanitatea stătea la originea acestei „mode”, ci un motiv bine ancorat în mentalitatea vremii. Ne referim la o epocă în care tinerii își căutau perechea și întemeiau familii nu doar ca să își împlinească dragostea (care de cele mai multe ori lipsea, căsătoriile fiind aranjate de părinți), ci mai ales ca să aibă urmași care să moștenească pământul și averea familiei. În condițiile unui sistem sanitar extrem de precar, o mare parte dintre femei mureau la naștere, iar un procent însemnat de copii nu apucau vârsta de un an. Devenea astfel esențială pentru supraviețuirea neamului alegerea unei fete voinice și puternice, capabile să aducă cu bine pe lume copii sănătoși. Practica acestui „trucaj” al formelor naturale ne-ar putea duce cu gândul, poate, la „upgradarea” trupului feminin din zilele noastre (prin adaosuri nenaturale de botox, silicon și altele), dar comparația nu se susține nici prin mijloace, nici prin scop. Text: Magdalena Andreescu și Carmen Mihalache Credit foto: Alice Ionescu, Rodica Marinescu, Adrian Petrechescu Înregistrare audio: Maruca și Florin Iordan Concept și execuție grafică: Andra Tarara și Tudor Elian © MNȚR 2020 Versuri: poezia „La oglindă” de George Coșbuc (primele patru strofe) Muzica: Timotei Popovici | De la tilincă la opincă. Dicționar pe sărite Ca și voi, stăm în casă. Și ne gândim la vorbele neînțelese ale satului. Veniți să stăm de vorbă despre asta, în fiecare joi! În dicționarul ilustrat adunăm, pe sărite, cuvinte vechi, care ne duc mai departe de asfaltul orașului | #DictionarPeSarite #dictionar #etnologic #MuzeulTaranului #MNTR #MTR