Apele minerale din BORSEC (Județul Harghita, România) скачать в хорошем качестве

Apele minerale din BORSEC (Județul Harghita, România)

Apele minerale de la Borsec (stațiune balneoclimaterică situată în partea centrală a Carpaților Orientali, în partea nordică a județului Harghita) se formează în calcare cristaline (exact ca la Bilbor şi Topliţa), roci care reprezintă colectorul ideal pentru apele minerale din aureola mofetică a lanţului eruptiv Călimani-Gurghiu-Harghita, influenţând favorabil debitul, chimismul şi calitatea apelor. Majoritatea emergenţelor naturale de la Borsec prezintă un control structural evident, izvoarele fiind dispuse după două direcţii aproape ortogonale care se întretaie şi fiecare din aceste aliniamente are ca sursă o rocă specifică. Aliniamentul nordic, mai important şi având direcţia aproximativ ENE-WSW, reprezentat de izvoarele 1 (Principal), 2 (Republica), 3 (Boldizsar, Horia), 5 (Laszlo, Cloşca), 6 (Lazar) şi 4 (Crişan, dispărut) care se înşiră în partea centrală a staţiunii în lungul aleii „7 Izvoare", în lungul unui accident tectonic important. Apele apar direct din calcare. Alianiamentul sudic are direcţia aproximativ nord-sud, şi pe această direcţie, din centrul staţiunii spre vârful dealului Scaunul Rotund şi apoi spre Valea Vinului se înşiră izvoarele 1 (Principal), 2 (Republica), 8 (Lobogo, dispărut), 10 (Kossuth), 11 (Petofi), Emese (de Picioare, în Poiana Zânelor), Carierei (probabil dispărut în cariera de travertin), 12 (Străvechi) şi 13 (Pierre Currie). Caracteristic acestor izvoare este că provin dintr-un acvifer cantonat în travertine, şi acestea aflându-se pe un subasment reprezentat de calcare cristaline. Capacitatea de înmagazinare a travertinelor, deşi sunt roci extrem de poroase la suprafaţă, este redusă în adâncime fie datorită tasării nivelurilor adânci, fie umplerii porilor prin redizolvarea şi redepunerea calcitului, fenomenele putându-se vedea foarte bine în carierele de travertin. Fenomenul de formare a travertinului este activ și vizibil și în zilele noastre. Depunerea travertinului la suprafaţă, dar şi redepunerile în adâncime pot conduce la obturarea căilor de circulaţie a apelor minerale, modificarea debitelor şi migrarea la suprafaţă a punctelor de emergenţă.