У нас вы можете посмотреть бесплатно Rapirea jurnaliștilor din Irak- un dosar secretizat pentru 50 de ani или скачать в максимальном доступном качестве, видео которое было загружено на ютуб. Для загрузки выберите вариант из формы ниже:
Если кнопки скачивания не
загрузились
НАЖМИТЕ ЗДЕСЬ или обновите страницу
Если возникают проблемы со скачиванием видео, пожалуйста напишите в поддержку по адресу внизу
страницы.
Спасибо за использование сервиса ClipSaver.ru
Invitatul meu Ovidiu Ohanesian aparține generației de jurnaliști care au reclădit libertatea presei românești după 1989. Ca reporter de investigație, a lucrat în redacții importante – România Liberă, Curentul, Gardianul –, asumându-și domenii în care puțini îndrăzneau să privească: corupția, abuzurile, dedesubturile serviciilor secrete , zonele de frontieră ale economiei și politicii. În martie 2005, în timpul unei misiuni jurnalistice în Bagdad, Ohanesian, alături de alți doi colegii, a fost răpit și ținut captiv timp de 55 de zile. O lume întreagă îi urmărea soarta, iar România trăia unul dintre cele mai tensionate momente ale sale din perioada post-decembristă. Pentru el însă, realitatea nu era un titlu de presă, ci o luptă zilnică pentru supraviețuire – trăită în întuneric, printre arme, lanțuri, groapă și umbră. Astăzi, la două decenii de la acel moment, Ohanesian nu este doar un supraviețuitor. El este martorul lucid al unei istorii complexe, dar și analistul lucid al propriului său destin. A ales nu să tacă, ci să transforme trauma într-o operă de mărturie și cunoaștere. Cărțile sale – Afacerea Răpirea din Irak, Amintiri din portbagaj, Anatomia unei diversiuni – nu sunt simple volume de memorii, ci documente istorice. Ele sunt rezultatul unui om care refuză să accepte versiuni comode, care caută firul logic acolo unde alții ar prefera uitarea. Prin aceste opere, Ohanesian a arătat că jurnalismul investigativ autentic nu se termină în redacție, ci continuă în arhive, în sălile de judecată, în memoria colectivă și în conștiință. Activitatea sa ulterioară a rămas fidelă acelorași valori: transparență, demnitate, curaj intelectual și responsabilitate față de adevăr, oricât de inconfortabil ar fi. A fost și rămâne o voce critică într-o societate care are periodic nevoie de astfel de voci. Prin scrierile și declarațiile sale, a continuat să ceară răspunsuri, să demonteze versiuni convenabile și să scoată la lumină mecanismele opace ale puterii. Eduard Ovidiu Ohanesian este imaginea jurnalistului pentru care libertatea presei nu este un slogan, ci o realitate pentru care merită să riști totul.