Timisoara: Tur de Revoluţie (partea a doua) скачать в хорошем качестве

Timisoara: Tur de Revoluţie (partea a doua)

Timişoara. Acum şi atunci. 30 de ani au trecut de la acel Decembrie ’89, momentul de cotitură în viaţa oraşului şi în viaţa unui popor întreg. “Libertate” au strigat atunci într-un glas zeci de mii de oameni, într-un demers fără precedent şi irepetabil. Şi au luptat pentru libertatea asta cu mâinile goale, dar cu inima plină de speranţă şi de disperare. Iar curajul i-a costat viaţa, pe mulţi dintre ei. La trei decenii de la Revoluţie, conturăm o călătorie aproape iniţiatică prin primul oraş liber de communism din România. O călătorie pe care suntem datori să o facem, trebuie să ne aducem aminte. “Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!”, un slogan ce avea să devină curând realitate, în timp ce Timişoara respira din plin aerul tare al libertăţii. Pentru care, drept e că a plătit foarte scump. Despre asta trebuie să ne amintim mereu. Şi nu sunt puţine locurile din Timişoara unde ceva anume face aducere aminte despre acele zile… Călătoria noastră de astăzi este, dincolo de traseul propru-zis, şi o continuă pendulare între trecut şi prezent. Treizeci de ani distanţă între cele două momente, şi nu ai cum să nu te gândeşti cât de multe lucruri s-au schimbat de atunci… Schimbarea e mai ales în fiecare dintre noi, sau ar trebui să fie, dar pentru schimbarea asta, atunci, în acel Decembrie însângerat, s-a dat o luptă, la propriu, pe viaţă şi pe moarte… Pentru cei mai tineri dintre noi, cei pentru care Revoluţia din ’89 e doar un capitol, unul scurt, în manualul de istorie, asemenea lucruri sunt aproape secvenţe de film. Şi chiar pentru cei ce au trăit pe viu momentul e încă greu de imaginat că au văzut cu ochii lor asemenea grozăvii. E istoria noastră, a Timişoarei şi a unei ţări întregi. De aceea trebuie să o cunoaştem. Prin urmare, un tur de Revoluţie prin capitala Banatului este obligatoriu pentru localnici ori pentru oaspeţi, măcar o dată în viaţă. E important să ne amintim. Şi pentru ca asemenea lucruri sa nu se mai repete. Si, mai ales, în semn de respect pentru cei care au plătit cu viaţa lor libertatea noastră. De aceea, nu trebuie să uităm. Nicicând.