Sabina Fati despre războiul din Ucraina: Dunărea, Marea Neagră și provocările pentru România скачать в хорошем качестве

Sabina Fati despre războiul din Ucraina: Dunărea, Marea Neagră și provocările pentru România

În acest episod al „Interviurilor știrilerăzboiului.ro”, Adelina Tocitu (București FM) - stă de vorbă cu Sabina Fati, jurnalistă și scriitoare, despre războiul ruso-ucrainean și despre felul în care acest conflict schimbă echilibrul de securitate din regiunea Mării Negre. Discuția pornește de la dimineața de 24 februarie 2022, momentul declanșării invaziei, și de la șocul unui război izbucnit „aici, lângă noi”. Pornind de la volumul „Cine râvnește la gurile Dunării”, dialogul depășește analiza militară și se concentrează asupra oamenilor care trăiesc în zonele apropiate frontului, asupra felului în care comunitățile se adaptează, rezistă sau ajung să normalizeze viața în război. Sabina Fatina este analist politic și scrie cu regularitate despre situația politică națională și internațională, iar interviul atinge importanța strategică a Dunării și a Mării Negre, lecțiile ignorate după 2014, interesele economice care au influențat reacțiile internaționale și schimbarea ordinii geopolitice sub presiunea conflictului și a propagandei. Sabina Fati explică de ce gurile Dunării rămân un punct esențial pe hartă, cum este trăit războiul în comunitățile din apropierea frontului, ce înseamnă teama simțită pe teren și cum arată viața oamenilor atunci când sirenele și dronele devin parte din cotidian. Discuția atinge și poziția României în acest context, nivelul de pregătire pentru riscurile de securitate din regiune și pericolele războiului hibrid, într-o perioadă în care conflictul riscă să devină o obișnuință. Proiectul „știrilerăzboiului.ro”, realizat de București FM și Agenția de Presă Rador, este un demers de documentare și memorie construit din interviuri și din arhiva știrilor de agenție, pentru a înțelege mai bine ce s-a întâmplat și ce se întâmplă la granițele noastre. 01:48 Memoria zilei de 24 februarie 2022: Șocul istoric 03:59 Pericolul obișnuinței: războiul, un fapt cotidian 05:19 Experiența din 2015-2016: Războiul care era deja la porțile Ucrainei 07:19 Eșecul ordinii internaționale: de la anexarea Crimeei la invazia din 2022 09:27 Interesele europene și „jocul dublu” în relația cu Rusia 11:14 Importanța strategică a Dunării: Legătura vitală dintre Est și Vest 12:40 Controlul Mării Negre : Sevastopol, gurile Dunării și strâmtorile 14 :07 Comunitățile din jurul Dunării 17:08 Nemulțumirile de pe front și corupția din sistem 20:30 Momente tensionate pe parcursul călătoriei. Dronele de lângă noi 22:20 Retorică vs. Realitate 23:57 Normalitate în anormalitate: viața în Odesa pe timp de război 26:37 Lipsa unei strategii 28:28 Ce se întâmplă dacă Europa va avea mai multe viteze? 30:13 Politica alianțelor 32:24 Războiul hibrid și vulnerabilitățile instituționale ale României 34:46 Negocieri internaționale 38:01 Scenarii pentru viitor: Pace fragilă sau un război perpetuu cu Rusia? 40:10 Familia, biserica și suveranitatea. Temele lansate de Rusia 45:17 România ar trebui să se pregătească mai bine Pe 24 februarie 2026, la patru ani de la declanșarea războiului ruso-ucrainean, București FM și Agenția de Presă Rador te provoavă să faci un exercițiu necesar de memorie. 48 de luni de război. 48 de luni de teamă, nesiguranță și transformări profunde. Un conflict care se desfășoară atât de aproape de granița României — și cu care, poate, am început să ne obișnuim. La un an de la începutul războiului, pe 24 ianuarie 2023, București FM și Agenția de Presă Rador au lansat stirilerazboiului.ro — o arhivă a memoriei recente. Platforma reunește interviuri cu jurnaliștii de război ai Radio România și o carte de peste 1000 de pagini, disponibilă gratuit pentru descărcare, care cuprinde știrile transmise de Agenția de Presă Rador în primele 30 de zile ale conflictului. Acestea au fost organizate pe cinci dimensiuni ale războiului: politic, militar, economic, social și de mediu. Pe 24 februarie 2026, te invităm să urmărești 10 interviuri speciale care surprind perspectiva memoriei din multiple unghiuri: – societatea civilă – geopolitică și relații internaționale – jurnalism de agenție și corespondență de război – instituțiile statului – diplomație, analiză istorică și perspectivă militară Ne întoarcem la început. Ne amintim cum a reacționat societatea civilă. Analizăm ce s-a schimbat în ultimii ani pe scena relațiilor internaționale. Încercăm să înțelegem cum arată prezentul unui război care nu s-a încheiat. Memoria înseamnă responsabilitate. Iar responsabilitatea începe prin a nu uita.