OMUL ŞI TIMPUL I OSEMINTELE MARTIRILOR DE LA PERIPRAVA ŞI-AU GĂSIT LINIŞTEA LA MĂNĂSTIREA DERVENT скачать в хорошем качестве

OMUL ŞI TIMPUL I OSEMINTELE MARTIRILOR DE LA PERIPRAVA ŞI-AU GĂSIT LINIŞTEA LA MĂNĂSTIREA DERVENT

Pe 30 decembrie 1947, România se transforma, fără voia ei, din Regat în republică. Abdicarea Regelui Mihai, un act forțat şi dureros, a marcat sfârșitul unei epoci si începutul dictaturii comuniste în România. În ciuda propagandei agresive şi a controlului total pe care regimul îl avea asupra statului, guvernul comunist protejat de Moscova, nu s-a bucurat nicio clipă de o largă susținere populară. Iar primul test pe care acest regim ilegitim l-a dat in fata poporului român a fost o amplă mișcare de protest la care au participat zeci de mii de oameni. În zilele de 14 şi 15 mai 1948, la doar câteva luni de a alungarea Regelui, România fierbea. Studenți, reprezentanți ai partidelor politice, oameni din toate paturile sociale, au ieșit in strada pentru a arata lumii întregi că resping dictatura, furtul proprietății şi anihilarea libertăților individuale. Această mișcare arăta explicit că România nu a acceptat în tăcere ceea ce Moscova, împreună cu Marile Puteri, deciseseră pentru ea. Protestul a fost înăbușit cu brutalitate, iar mai bine de 10 mii de participanți au fost arestați, torturaţi, persecutați. Pentru istoria noastră însă, această amplă mișcare de protest şi reprimarea ei violentă au avut consecințe semnificative pe termen lung, conducând la înăsprirea măsurilor de control asupra întregii societăți. Asasinate, crime, false procese, închisori de temut şi lagăre de muncă forțată încep să facă parte din cotidianul noii Românii. Un astfel de lagăr de muncă a fost la Periprava. Situat în Delta Dunării, în cel mai estic punct al ţării, închisoarea de la Periprava a fost una dintre cele mai cumplite locuri de detenție din România comunistă. Tortură, abuzuri, muncă până la epuizare în condiții inimaginabile, frig, foame, frică, moarte, gropi comune, toate acestea defineau atmosfera de la Periprava. Din 2017, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a deschis şantiere arheologice la Periprava, în încercarea de a identifica osemintele celor are au murit acolo, dar si de a aduce în faţa justiției pe cei vinovați de crimă. Dacă Ion Ficior, comandatul lagărului, a fost condamnat pentru crime în urmă cu câțiva ani, osemintele victimelor nu au fost nici până astăzi identificate individual. Mai mult, din 2020, Institutul a sistat, fără nici o explicație, orice investigație pentru descoperirea victimelor din lagărele și închisorile comuniste, deși aceasta este atribuția sa. De ce autoritățile statului continuă să rămână surde la acesta problemă? De ce nu ne zbatem, ca stat, să ne recuperam memoria? Întrebări concrete la care nu am primit răspunsuri de atâta vreme, încât ele au devenit întrebări retorice. Anul trecut, pe 10 mai, osemintele celor neidentificați de la Periprava, oameni cu istorii personale, oameni care au suferit, care au trăit la fel ca noi toți, au ajuns la mănăstirea Dervent din județul Constanţa, sufletele lor găsindu-și, în sfârșit, liniștea. Despre toate acestea vom vorbi în continuare cu istoricul Marius Oprea, cu părintele Andrei Tudor, stareţul mănăstirii Dervent şi cu Konstantinos Loulis, preşedintele Asociaţiei "Prietenii Muntelui Athos". Editor de imagine: Alexandru Stănescu Director de imagine: Silviu Andrei Realizator: Rafael Udrişte Producător: Ruxandra Ţuchel TVR Cultural, 19 mai 2024   / tvrcultural     / tvrcultural   http://www.tvr.ro http://www.tvrplus.ro    / @tvr_online   Toate drepturile de proprietate intelectuală aparțin #TVR. Conținutul nu poate fi copiat, încărcat pe niciun canal media online sau pe rețele de socializare fără acordul TVR, dar vă mulţumim dacă distribuiţi link-ul nostru. TVR este marca înregistrată și este protejată.