Rasunet - Mihai Eminescu - Mai am un singur dor | metal | prog | poezie скачать в хорошем качестве

Rasunet - Mihai Eminescu - Mai am un singur dor | metal | prog | poezie

„Mai am un singur dor” – Mihai Eminescu Interpretare muzicală: RĂSUNET „Mai am un singur dor” este una dintre cele mai intime și senine poezii ale lui Mihai Eminescu — o meditație asupra morții ca întoarcere în natură, asupra liniștii, singurătății și împăcării cu trecerea timpului. În această interpretare, RĂSUNET transpune versurile într-un cadru sonor metal / rock progresiv, păstrând gravitatea și delicatețea textului original. Muzica nu caută să domine poezia, ci să îi amplifice rezonanța emoțională — valurile, codrul, noaptea și tăcerea devenind elemente sonore. Aceasta este o reinterpretare artistică a unei opere aflate în domeniul public. Versuri: Mai am un singur dor În liniștea serii Să mă lăsați să mor La marginea mării; Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape, Pe-ntinsele ape Să am un cer senin. Nu-mi trebuie flamuri, Nu voi sicriu bogat, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri. Și nime-n urma mea Nu-mi plângă la creștet, Doar toamna glas să dea Frunzișului veșted. Pe când cu zgomot cad Isvoarele-ntr-una, Alunece luna Prin vârfuri lungi de brad. Pătrunză talanga Al serii rece vânt, Deasupră-mi teiul sfânt, Să-și scuture creanga. Cum n-oi mai fi pribeag De-atunci înainte, M-or troieni cu drag Aduceri aminte. Luceferi, ce răsar Din umbră de cetini, Fiindu-mi prietini, O să-mi zâmbească iar. Va geme de patemi Al mării aspru cânt... Ci eu voi fi pământ În singurătate-mi.