JUNII BRASOVULUI-BRASOV-ROMANIA скачать в хорошем качестве

JUNII BRASOVULUI-BRASOV-ROMANIA

În dimineaţa sărbătorii junii coboară călare în cetate, trec pe la vătaf, armaş mare şi armaş mic (serje), după care în jurul orei 10 se îndreaptă spre Piaţa Prundului (azi Unirii) din faţa Bisericii Sfântul Nicolae, unde se înconjoară statuia eroului necunoscut, nu înainte ca preotul paroh sa le sfinţească steagurile printr-o scurtă slujba. Urmează încolonarea grupurilor după o ordine bine stabilită şi devenită tradiţională: mai întâi Junii Tineri, urmaţi de Junii Bătrâni, Curcani, Dorobanţi, Braşovecheni, Roşiori şi Albiori. Coloana este deschisă de fanfară. Fiecare grup are în frunte vătaful, urmat de stegar, încadrat de cei doi armaşi. Vătaful poartă banderola roşie pe piept, iar armaşii mare şi mic, albastră şi galbenă, formând astfel tricolorul, ca pe vremea când aceasta era interzis. Plecând din Prund, Junii fac un popas la Troiţa Căpitanului Ilie Birt, unde cântă „Hristos a înviat!, fiecare grup în parte, apoi coboară pe strada Mureşenilor până la Bulevardul Revoluţiei, după care urcă, ocolind pe strada Nicolae Bălcescu, trec de „Poarta Şchei, în sus pe strada Căpitan Ilie, strada Pe Tocile spre „Capul Satului pe strada Podul Creţului şi de aici la Pietrele lui Solomon. Pe tot parcursul călătoriei, junii sunt întâmpinaţi de locuitorii Braşovului cu urale şi aplauze, cărora junii le răspund prin a-i invita să-i însoţească „la Pietri ca să petreacă în natura alături de ei. Odată ajunşi la Pietrele lui Solomon, într-un splendid amfiteatru natural, junii se răspândesc pe cele două platouri la locurile amenajate din moşi strămoşi, la mesele lor, care altădată erau nişte ridicături de pământ (eminente romane), dar azi s-au aşezat peste ele mese de lemn şi metal. Petrecerea începe prin ieşirea la horă şi aruncarea buzduganului, pe melodia cunoscută ca „Hora junilor. Urmează şi alte jocuri: sârbă, brâul, breaza, bătuta ş.a., fiind invitate la joc şi fetele. După o zi de petrecere cu jocuri, cântece şi veselie grupurile se încolonează aşteptând să coboare de pe platoul ce domină amfiteatrul. Junii Tineri îşi ocupă locul de frunte, ca adevăraţi iniţiaţi şi păstrători fideli ai obiceiului. Alaiul părăseşte locul plin de legendă de la Pietrele lui Solomon, reluându-şi traseul de la urcare. Junii ajunşi în Piaţa Prundului nu se mai opresc la Poarta Şchei (ca altădată), ci pătrund în Cetate, fiind primiţi cu „porţile deschise, ocolesc Casa Sfatului (azi Muzeul Judeţean) şi se îndreaptă spre cimitirul bisericii „Sfânta Paraschiva, în Groavei, unde se află mormântul marelui poet Andrei Mureşianu (ale cărui oseminte sunt aduse de Pe Tocile în anul 1925), şi în faţa mormântului cântă „Hristos a înviat![3] şi un pasaj din imnul „Deşteaptă-te Române. Aplaudaţi de mulţimea, care-i înconjoară, grupurile de juni se despart, îndreptându-se fiecare spre cartierul său pe străzi diferite, nu înainte ca mulţimea să le adreseze vătafilor urarea "Să ne trăieşti, vătafe!". Documentele atestă că în anul 1931 existau şapte organizaţii ale junilor, cea mai veche fiind cea a Junilor Tineri. Ultimul grup înfiinţat este cel din 1924 grupul Junilor Braşovecheni, format numai din bărbaţi căsătoriţi. Obiceiul junilor este considerat drept unul din ritualurile de iniţiere în rândul feciorilor, el fiind inclus în ciclul „cetelor. Înţelesul termenului de „june în Transilvania este cel de "tânăr fecior neînsurat