„𝐃𝐀𝐓𝐈𝐍𝐀̆ 𝐒𝐓𝐑𝐀̆𝐁𝐔𝐍𝐀̆ 𝐏𝐄 𝐒𝐄𝐂𝐀𝐒̗𝐄” – 𝐞𝐝𝐢𝐭̗𝐢𝐚 𝐚 𝐗𝐗𝐗𝐈𝐈-𝐚 скачать в хорошем качестве

„𝐃𝐀𝐓𝐈𝐍𝐀̆ 𝐒𝐓𝐑𝐀̆𝐁𝐔𝐍𝐀̆ 𝐏𝐄 𝐒𝐄𝐂𝐀𝐒̗𝐄” – 𝐞𝐝𝐢𝐭̗𝐢𝐚 𝐚 𝐗𝐗𝐗𝐈𝐈-𝐚

𝟏 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐂𝐚̆𝐦𝐢𝐧𝐮𝐥 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐚̂𝐥𝐧𝐢𝐜 Ediția a XXXII-a a proiectului „𝐃𝐚𝐭𝐢𝐧𝐚̆ 𝐬𝐭𝐫𝐚̆𝐛𝐮𝐧𝐚̆ 𝐩𝐞 𝐒𝐞𝐜𝐚𝐬̗𝐞” confirmă forța unui eveniment care a devenit, prin continuitate și conținut, un reper cultural al zonei. Derulat în 𝐓̗𝐚𝐫𝐚 𝐒𝐞𝐜𝐚𝐬̗𝐞𝐥𝐨𝐫, acest proiect valorifică patrimoniul imaterial local printr-o formulă echilibrată și profesionist construită: 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐧𝐞𝐧𝐭𝐚̆ 𝐫𝐞𝐟𝐥𝐞𝐱𝐢𝐯𝐚̆ (prelegere de autoritate), 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐧𝐞𝐧𝐭𝐚̆ 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐫𝐚̆ (participarea ansamblurilor folclorice locale) și 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐧𝐞𝐧𝐭𝐚̆ 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̗𝐞𝐚𝐧 (recitalul extraordinar al Ansamblului Folcloric al Județului Alba). • 𝐎 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̗𝐢𝐞 𝐜𝐮 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐚𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐜𝐥𝐚𝐫𝐚̆: 𝟏𝟗𝟕𝟐 – 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭 Unul dintre cele mai importante elemente de identitate ale festivalului este 𝐨𝐫𝐢𝐠𝐢𝐧𝐞𝐚 𝐬𝐚 𝐞𝐱𝐩𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟏𝟗𝟕𝟐 și asumarea acestei genealogii în chiar structura ediției actuale. Titlul prelegerii, „𝐃𝐢𝐧 𝟏𝟗𝟕𝟐 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐚𝐳𝐢: 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐝𝐚𝐭𝐢𝐧𝐢 𝐯𝐢𝐢”, oferă cadrul conceptual potrivit: datina este înțeleasă ca 𝐩𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐞𝐱𝐩𝐫𝐞𝐬𝐢𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜𝐚̆, transmisă peste generații și actualizată în mod firesc prin comunitate. Prelegerea susținută de 𝐩𝐫𝐨𝐟. 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐏𝐨𝐩𝐚, inițiatorul festivalului, aduce o dimensiune deosebită: 𝐦𝐚̆𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢𝐚 𝐟𝐨𝐧𝐝𝐚𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞. • 𝐂𝐚𝐥𝐞𝐧𝐝𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥: 𝐝𝐮𝐦𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐫𝐨𝐱𝐢𝐦𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐒𝐟𝐢𝐧𝐭̗𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐓𝐫𝐞𝐢 𝐈𝐞𝐫𝐚𝐫𝐡𝐢 Așezarea festivalului în 𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐩𝐢𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐮𝐦𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐬𝐚̆𝐫𝐛𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐒𝐟𝐢𝐧𝐭̗𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐓𝐫𝐞𝐢 𝐈𝐞𝐫𝐚𝐫𝐡𝐢 (𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐞𝐥 𝐌𝐚𝐫𝐞, 𝐆𝐫𝐢𝐠𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐓𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐮𝐥 𝐬̗𝐢 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐆𝐮𝐫𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐀𝐮𝐫) oferă evenimentului o ancorare simbolică importantă. În mentalitatea tradițională, calendarul este o formă de rânduială care organizează viața comunității și face loc sărbătorii ca moment de întărire a coeziunii. Raportarea la această sărbătoare, asociată în imaginarul cultural cu 𝐢̂𝐧𝐯𝐚̆𝐭̗𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐚, 𝐜𝐮𝐯𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐚𝐬̗𝐞𝐳𝐚𝐭 𝐬̗𝐢 𝐫𝐨𝐬𝐭𝐮𝐥, subliniază 𝐝𝐢𝐦𝐞𝐧𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭𝐢𝐯𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭𝐢𝐯𝐚̆ 𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢. • 𝟏𝟒 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̗𝐢 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐞: 𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆ Participarea reprezentanților a 𝟏𝟒 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̗𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̗𝐞𝐥𝐞 𝐀𝐥𝐛𝐚 𝐬̗𝐢 𝐒𝐢𝐛𝐢𝐮: 𝐂𝐚̂𝐥𝐧𝐢𝐜, 𝐂𝐢𝐮𝐠𝐮𝐝, 𝐂𝐫𝐚̆𝐜𝐢𝐮𝐧𝐞𝐥𝐮 𝐝𝐞 𝐉𝐨𝐬, 𝐁𝐮𝐜𝐞𝐫𝐝𝐞𝐚 𝐆𝐫𝐚̂𝐧𝐨𝐚𝐬𝐚̆, 𝐂𝐮𝐭, 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐥𝐭̗, 𝐃𝐚𝐢𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐚̆, 𝐃𝐨𝐬̗𝐭𝐚𝐭, 𝐒̗𝐩𝐫𝐢𝐧𝐠, 𝐕𝐚𝐥𝐞𝐚 𝐋𝐮𝐧𝐠𝐚̆, 𝐋𝐨𝐚𝐦𝐧𝐞𝐬̗, 𝐌𝐢𝐞𝐫𝐜𝐮𝐫𝐞𝐚 𝐒𝐢𝐛𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐒𝐥𝐢𝐦𝐧𝐢𝐜, 𝐒̗𝐮𝐫𝐚 𝐌𝐚𝐫𝐞, este un argument cultural major. Această prezență colectivă transformă festivalul într-un veritabil 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫 𝐯𝐢𝐮 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐢𝐥𝐮𝐫𝐢, 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐫𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐬̗𝐢 𝐞𝐱𝐩𝐫𝐞𝐬𝐢𝐢 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐞, reunite sub aceeași identitate regională: Țara Secașelor. Din perspectivă etnografică, valoarea acestei participări este triplă: 𝐑𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞: fiecare comunitate se prezintă prin forme proprii de expresie (cântec, joc, port, gestică scenică), contribuind la imaginea de ansamblu a zonei. 𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐦𝐢𝐭𝐞𝐫𝐞: ansamblurile folclorice locale funcționează ca spații de formare, în care repertoriul și stilul se învață, se repetă, se păstrează și se transmite. 𝐂𝐨𝐞𝐳𝐢𝐮𝐧𝐞: întâlnirea comunităților consolidează sentimentul de apartenență la o „țară” culturală, cu rădăcini și valori împărtășite. Această rețea intercomunitară este esențială pentru înțelegerea festivalului: „Datină străbună pe Secașe” este, în fond, un 𝐫𝐢𝐭𝐮𝐚𝐥 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐥𝐧𝐢𝐫𝐞, în care identitățile locale se afirmă împreună, într-un cadru de respect reciproc și bucurie comunitară. • 𝐂𝐚̂𝐥𝐧𝐢𝐜𝐮𝐥 – 𝐬𝐩𝐚𝐭̗𝐢𝐮 𝐝𝐞 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐬̗𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐭𝐢𝐠𝐢𝐮 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 Faptul că ediția este găzduită la 𝐂𝐚̆𝐦𝐢𝐧𝐮𝐥 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐚̂𝐥𝐧𝐢𝐜 adaugă consistență simbolică și culturală evenimentului. Câlnicul are o identitate puternică, recunoscută, iar plasarea festivalului aici oferă un cadru potrivit pentru un proiect care lucrează cu memoria, cu reprezentarea și cu valorile comunitare. • 𝐑𝐞𝐜𝐢𝐭𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐞𝐱𝐭𝐫𝐚𝐨𝐫𝐝𝐢𝐧𝐚𝐫: 𝐞𝐱𝐜𝐞𝐥𝐞𝐧𝐭𝐚̆ 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐟𝐢𝐝𝐞𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐚𝐭̗𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜 Momentul „𝐒𝐞𝐜𝐚𝐬̗𝐞𝐥𝐞 – 𝐝𝐚𝐭𝐢𝐧𝐚̆ 𝐯𝐢𝐞, 𝐜𝐚̂𝐧𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐣𝐮𝐜𝐚𝐭𝐚̆” propune un recital de 𝐦𝐮𝐳𝐢𝐜𝐚̆ 𝐯𝐨𝐜𝐚𝐥-𝐢𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐚̆ 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐀𝐥𝐛𝐚, cu accente reprezentative din Țara Secașelor, susținut de 𝐀𝐧𝐬𝐚𝐦𝐛𝐥𝐮𝐥 𝐅𝐨𝐥𝐜𝐥𝐨𝐫𝐢𝐜 𝐚𝐥 𝐉𝐮𝐝𝐞𝐭̗𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐀𝐥𝐛𝐚, dirijor 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐏𝐚𝐥, împreună cu soliștii ansamblului: 𝐑𝐨𝐱𝐚𝐧𝐚 𝐑𝐞𝐜𝐡𝐞, 𝐅𝐥𝐨𝐫𝐢𝐜𝐢𝐜𝐚 𝐌𝐨𝐠𝐚, 𝐃𝐨𝐫𝐢𝐧𝐚 𝐍𝐚𝐫𝐢𝐭̗𝐚, 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚𝐞 𝐏𝐥𝐮𝐭𝐚̆. Din punct de vedere cultural și artistic, recitalul are rolul de a oferi evenimentului o semnătură profesionistă, bazată pe: 𝐜𝐨𝐞𝐫𝐞𝐧𝐭̗𝐚̆ 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐫𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚𝐥𝐚̆ (accent pe specificul zonei și pe identitatea județului Alba), 𝐜𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐩𝐫𝐞𝐭𝐚𝐭𝐢𝐯𝐚̆ (echilibru între expresia vocală, discursul orchestral și dinamica scenică), 𝐯𝐚𝐫𝐢𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐬𝐭𝐢𝐥𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜𝐚̆ (portrete vocale distincte, alternanță între liric și joc, între solemn și celebrativ). Soliștii ansamblului aduc fiecare o culoare interpretativă particulară, iar împreună construiesc un tablou complet al expresiei tradiționale: sensibilitate, forță, claritate stilistică, energie de joc. Orchestra, sub conducerea dirijorului, are rolul de a susține această arhitectură muzicală cu rigoare și expresivitate, oferind spectacolului unitate și tensiune artistică. Organizatori: 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥 𝐉𝐮𝐝𝐞𝐭̗𝐞𝐚𝐧 𝐀𝐥𝐛𝐚, 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚̆ „𝐀𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭𝐢𝐧 𝐁𝐞𝐧𝐚” și 𝐏𝐫𝐢𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐚 𝐂𝐨𝐦𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐂𝐚̂𝐥𝐧𝐢𝐜 Eveniment prezentat de: 𝐄𝐥𝐞𝐧𝐚 𝐀𝐧𝐠𝐡𝐞𝐥