LA MULTI ANI ROMANIA CU OCAZIA ZILEI NATIONALE DE 1 DECEMBRIE - скачать в хорошем качестве

LA MULTI ANI ROMANIA CU OCAZIA ZILEI NATIONALE DE 1 DECEMBRIE -

#alexsilore #travel #vacanta ＬＩＫＥ | ＣＯＭＭＥＮＴ | ＳＨＡＲＥ | ＳＵＢＳＣＲＩＢＥ Alex si Lore #alexsilore sustine acest canal de youtube. Revolut: https://revolut.me/alexfoiciuc PayPal: https://www.paypal.me/alexfoiciuc Email: alexandru.foiciuc@gmail.com Alatura-te ca membru al comunitatii folosind link-ul de mai jos si iti multumim pentru sustinere.    / @alexsilore   _______________________________________________________________________ Adunarea Națională a Românilor s-a finalizat cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu țara noastră, acțiune votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea. Semnificația importantă a zilei de 1 decembrie pentru România La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie 1918, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, se constituia Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. În următoarea zi, pe 29 noiembrie, Consiliul numea un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl avea în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică (se manifesta printr-un document acordul) Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia a fost înmânată regelui Ferdinand. Regele Ferdinand a emis la 11/24 decembrie 1918 Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu România şi Decretul-lege de organizare provizorie a Transilvaniei. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria. Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria. Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România şi, pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia), care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia. Însă Tratatul nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acţiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două din 1925. Între anii 1866 și 1947, Ziua Naționala a României a fost stabilită, de fapt, pe 10 mai, iar între anii 1948 - 1989, pe data de 23 august Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947. În 2015, Camera Deputaţilor a decis ca 10 mai să fie sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice - începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării. După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română. Data de 23 august a fost decisă drept sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România. Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944. În 1990, Parlamentul României a hotărât prin Legea nr. 10 din 31 iulie, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Națională a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990. Pe 24 ianuarie, țara noastră sărbătorește Ziua Unirii Principatelor Române Prima atestare documentară a unei sărbători naționale datează încă din anul 1860, când Kogălniceanu propunea aprobării prima inițiativă în acest sens. Vodă Cuza este cel care a aprobat propunerea pe data de 27 decembrie 1860 și, începând cu anul 1861, ziua de 24 ianuarie a fost sărbătorită. Ziua Unirii Principatelor Române a fost adoptată și ca sărbătoare legală, zi liberă, nelucrătoare în România, prin legea 171/2014.