Codin Maticiuc: Am în plus bani, timp și energie și le donez pe toate trei скачать в хорошем качестве

Codin Maticiuc: Am în plus bani, timp și energie și le donez pe toate trei

Actor. Scenarist. Influencer. Filantrop. Antreprenor. Codin Maticiuc, un om care își asumă trecutul fără filtru și prezentul fără scuze. „Eu sunt faimos pentru motivele greșite”, spune direct. „Petreceri, femei, băutură – la mine droguri n-au existat niciodată. Apoi am luat faima asta și am început s-o pun la treabă.” De la imaginea de „crai de Dorobanți” la omul care renovează spitale publice din bani privați și construiește, de la zero, un spital de psihiatrie pediatrică. De la eticheta de „băiat de bani gata” la obsesia de a produce mai mult bine decât a consumat privilegii. „Am fost copil de bani gata, am fost băiat de bani gata, acum sunt bătrân de bani gata. Totul e de bani gata.” Și tot el: „O să fiu bătrân de bani gata până când o să fi produs mai mulți bani decât am cheltuit vreodată.” La cină, vorbim despre începuturi: – Dreptul ales „ca într-un parcurs de beizadea perfect” – momentul în care a fost întrebat, înainte de primul film: „Câți bani vrei să pierzi?” – „100.000 de euro, cam atât am.” – revelația dură: „Oamenii cu bani vorbesc numai de artă, iar oamenii din zona de artă vorbesc numai de bani.” Astăzi este „în zona filmului” – produce, scrie și joacă. Dar e și în zona ONG-ului: 49 de secții de spitale renovate și un proiect major în construcție. Există însă un moment care a schimbat totul. „702 a fost prima ușă pe care am deschis-o la Fundeni. Era de Crăciun. Eram însoțit de Moș Crăciun. Și era o fetiță acolo pe care n-am reușit deloc s-o fac să zâmbească. Avea dureri, buze vineții. Am aflat mai târziu că o chema Lăcrămioara. În memoria ei renovez astăzi spitale.” Îl întrebăm dacă nu-l rup în două sufletește poveștile copiilor bolnavi, el fiind tată de 3 copii. „Îmi țin lacrimile puțin în frâu, ca să nu plâng la televizor.” Despre echilibru spune simplu și autoironic: „Sunt ca un circar care încearcă să țină niște mingi în aer. Și din când în când vine cineva și zice: ia și mingea asta. Familie, spitale, marketing, filme… și toată lumea e puțin nemulțumită de cât timp îi acord.” Despre responsabilitate: „Cred că suntem datori să facem bine direct proporțional cu binele din viața noastră.” „Am în plus bani, timp și energie și le donez pe toate trei.” Punem pe masă și vulnerabilitățile: – relația cu tatăl diplomat și afacerist – banii câștigați pe cont propriu – etichetele presei – faima, norocul, greșelile. O conversație despre privilegii, vinovăție, imagine publică și datorie morală. Despre cum transformi o reputație construită pe excese într-un instrument de construcție reală. Despre ce rămâne când scoți luminile din club și aprinzi neonul dintr-un salon de spital.