У нас вы можете посмотреть бесплатно Frații Jderi Film Românesc Full или скачать в максимальном доступном качестве, видео которое было загружено на ютуб. Для загрузки выберите вариант из формы ниже:
Если кнопки скачивания не
загрузились
НАЖМИТЕ ЗДЕСЬ или обновите страницу
Если возникают проблемы со скачиванием видео, пожалуйста напишите в поддержку по адресу внизу
страницы.
Спасибо за использование сервиса ClipSaver.ru
Frații Jderi este un film istoric românesc în două părți din 1974, regizat de Mircea Drăgan. Scenariul filmului a fost realizat după Ucenicia lui Ionuț (1935), primul volum al trilogiei istorice Frații Jderi de Mihail Sadoveanu. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Gheorghe Cozorici, Sebastian Papaiani, George Calboreanu, Toma Dimitriu, Geo Barton, Sandina Stan, Iurie Darie, Emanoil Petruț și Florin Piersic. El se află pe locul 20 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România.[1][2] În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele: „La 21 mai, de Sfânta Înălțare, hramul Mănăstirii Neamțu, mulțimile adunate acolo așteptau sosirea Măriei Sale Ștefan. De la urcarea în scaunul Moldovei a lui Ștefan Vodă Mușat trecuseră 12 ani. În acest timp, Măria Sa trudise fără hodină la rânduirea țării, la întărirea hotarelor și la întocmirea oștilor sale. După aproape un sfert de veac de tăieri, pustiiri și pojaruri pe care le săvârșiseră în lupta lor pentru domnie feciorii lui Alexandru cel Bun, pământenii cunoșteau iarăși belșugul și pacea.”. Comisul Manole Păr Negru (Geo Barton), omul de încredere al lui Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici), și jupâneasa Ilisafta (Sandina Stan) au cinci feciori: Nicoară, care se călugărise cu numele de Nicodim (Emanoil Petruț), Damian, negustor la Liov (George Motoi), Simion, comis al II-lea (Iurie Darie), vistiernicul Cristea (Florin Piersic) și tânărul Ionuț (Sebastian Papaiani). Comisul are în grijă Herghelia domnească de la Timiș, unde se afla și calul Catalan, adus din Spania de la împăratul harapilor și pe care încăleca voievodul atunci când pleca la luptă. Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei (1457-1504), sosește la 21 mai 1469 la hramul Mănăstirii Neamțu. La prânzul organizat la stăreție, după slujba religioasă, tânărul Ionuț Jder i se prezintă domnitorului. Voievodul îi poruncește tânărului să meargă la Curtea Domnească din Suceava, împreună cu fratele său, vistiernicul Cristea, și cu soția acestuia din urmă, Candachia (Ioana Drăgan). În drum spre Suceava, domnitorul trece și pe la Herghelia domnească de la Timiș. După plecarea sa, comisul Manole judecă o iscoadă care fusese prinsă în timp ce întreba de herghelie și de calul Catalan. Prinsul afirmă este Iosif de la Nimirceni și că aduce un mesaj de la Liov. Negustorul Damian îi aducea tatălui său la cunoștință că boierii Mihu și Agapie, fugari în Polonia, l-au tocmit pe vestitul lotru Grigore Gogolea (Colea Răutu) pentru a-l fura pe Catalan. Fiul comisului urma să ajungă și el curând în Moldova. Ajuns la curtea domnească, Ionuț intră în slujba lui Alexăndrel (Ștefan Velniciuc), fiul voievodului. Tânărul fiu de domn i se confesează lui Ionuț că este îndrăgostit de jupânița Nasta (Valeria Marian), fiica jupânesei Tudosia (Carmen Stănescu) de la Rădășeni. Cei doi merg împreună la conacul de la Rădășeni, iar jupânița se îndrăgostește cu această ocazie de Ionuț, căruia îi mărturisește dragostea sa. O solie tătărască de la Mengli Ghirai, hanul Crimeii, îl anunță pe Ștefan cel Mare că războinicul tătar Mamac, care-și are sălașul dincolo de Volga, a pornit cu oaste spre Lehia. Știind că Mamac acționează la porunca sultanului Mahomed Cuceritorul, domnitorul își dă seama că turcii urmează să atace Moldova. El trimite două solii: boierii Stanciu și Pascu merg să-l vestească pe craiul Cazimir al IV-lea al Poloniei (1447-1492) de atacul tătarilor, iar vistiernicul Cristea este trimis în solie la Veneția pentru a solicita sprijin în oști, arme și bani. Ștefan cel Mare dăruiește pribegilor din „cealaltă țară românească” un lot de pământ pentru a-și face sat. El botează un prunc născut cu 40 de zile în urmă, la hramul Mănăstirii Neamțu. După o veche datină strămoșească, el-însuși îl bate cu toiagul pe „coconul domnesc” pentru a-și aduce aminte mai târziu de hotărârea luată.