“Mai demult" de Valentin Popovici | Poezie recitată de autor la Ateneul Român скачать в хорошем качестве

“Mai demult" de Valentin Popovici | Poezie recitată de autor la Ateneul Român

“Mai demult" - Autor: Valentin Popovici Mai de mult creștinii-n lume Erau călători spre-o țară. Cum de azi își fac palate Într-o lume-așa murdară? Mai de mult veneau creștinii La-nchinare bucuroși. Cum de azi cu șapte care Stau acasă tacticoși? Mai de mult era credința Aur din Sfânta Scriptură. Cum de azi credința-i rară, Toți aleargă după zgură? Nicovala nu se teme Niciodată de ciocan, Biblia nu se îndoaie Sub barosul lui Satan. Mai de mult le era groaza Credincioșilor să spună, Vreun cuvânt sucit de bârfă Vreo sufalmă sau minciună. Cum de azi nu-i nici o teamă De vorbirile de rău? De gâlcevi și anonime Adunate la hârdău? Mai de mult era o râvnă Între sfinți să fie pace, Cum de azi sau pus păduchii Pe-ale sfinților cojoace? Mai de mult era dorința Toți s-ajungem misionari, Cine ne-a schimbat consoana Să ne vrem milionari? Mai de mult trăiau creștinii După Biblie, în pace, Cum de azi i-a momit lumea Să se poarte cum le place? Mai de mult era o grijă Cei aleși să fie sfinți. Unde s-a pierdut podoaba Prețioasei umilinți? Mai de mult era respectul Pentru ziua de-nchinare Și stăteau înaintașii Ore-ntregi la adunare. Azi în grabă predicuța Apoi grabă drept la meci, Pentru Domnul doar o oră Pentru idoli douăzeci. Unde-i Cornea cu desaga Și cu Biblia in mână? Unde-i Berbecar Să stoarcă lacrima-n Romană? Unde-i Dașcă, unde-i Mârza? Vicaș, Trebea sau Brumar Unde ne sunt azi eroii Pentru brazdă pe altar? Mai de mult la rugăciune Se simțea o adiere, Duhul Sfânt sufla în inimi Flacăra Lui de putere. Unde-i acel "Vai de mine Ca sunt mare păcătos?" Unde-i mirul pocăinței În urmași Lui Hristos? Mai de mult chema profetul Oamenii la pocăință, Și ne-ngrămădea norodul La Iordan cu umilință. Dar Ioan Botezătorul Nu cruța nici un păcat, Și era Ioan el însuși Omul vrednic de urmat. Mai de mult cântarea sfântă Se cânta în straie sfinte, Ca o jertfă pentru Domnul Dintr-a dragostei fierbinte. Cum de azi jazzul din lume Muzica de Rock-n-roll A ajuns bisericească Sac dulceag de vitriol? Mai de mult era dorința Să fim mărturie vie Cum de azi Creștinul tace Ca o cioara-n colivie? Mii de mii 'naintea noastră Pentru Domnul au trăit, Oare noi nu vrem cununa Celor care-au biruit? Unde-i glasul de aramă Ca un clopot în vecernii, Să ne cheme la sfințire Astăzi, și pe noi modernii? Unde e măcar ecoul Furișat printre copaci, Când spunea Învățătorul Ferice de cei săraci? Mai de mult erau creștinii Contopiți într-o iubire, Și trăiau prin Duhul Slavei Într-o buna înfrățire. Se slujeau uni la alții Proslăvind pe Dumnezeu, N-auzeai atâta vorbă Eu și eu, și eu, și eu…. O Isuse Preaslăvite Adu vremi de cercetare, Ca biserica Ta Sfântă Să trăiască-n ascultare. Ca atunci când era una Sfântă, toată la un loc, Snopi de dragoste și pace Iar Tu însuți la mijloc. Doamne, șterge vorba tristă "Mai de mult, era o dată" Vrem să așteptăm din Tine Lucruri noi, ca niciodată. Să fim iarăși o simțire Sfinții toți c-un singur gând, Glorioasa-mpărăție Ridicată pe pământ. Oare când va fi strigarea "Iată Mirele, fiți gata", Să ne ridicăm la Slavă Cu urare "Maranata"? Îmbrăcați în haine albe In subțire și curat, O biserica slăvită Sfântă și fără păcat. Se aude-n toiul nopții Freamăt nou ca de trezire, Avem candelele aprinse, Te-așteptăm Slăvite Mire! Lasă Duhul Sfânt să crească Dragostea aprinsă-n noi, Astfel să ne pregătească Pentru ziua de apoi. Amin