Mihai Răzvan Moraru, detalii despre lumea la care lucrează DONALD TRUMP скачать в хорошем качестве

Mihai Răzvan Moraru, detalii despre lumea la care lucrează DONALD TRUMP

Dacă vreți să susțineți financiar proiectul, puteți să contribuiți aici:   / ceseintampla   Mihai Răzvan Moraru, despre lumea AI care urmează. Despre ce face Peter Thiel cu compania sa Palantir, care a colectat și continuă să colecteze date pe care le gestionează folosind inteligența artificială pentru ca în final să poată controla populația. O oră de discuție și despre MAGA și tensiunile din interior care vor duce spre o zonă mult mai radicalizată decât cea gestionată de Trump. Confruntarea dintre Silicon Valley și China pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale a devenit noul „Război Rece” al erei digitale. De o parte, Statele Unite, cu ecosistemul lor bazat pe inovație liberă, startup-uri și capital de risc; de cealaltă, China, unde statul coordonează centralizat cercetarea, investițiile și direcția strategică a industriei. În spatele competiției pentru algoritmi și modele lingvistice uriașe se ascunde, de fapt, o luptă pentru influență globală, controlul datelor și puterea de a dicta standardele tehnologiei care va remodela economia mondială. Silicon Valley, motorul inovării americane, a fost primul care a transformat inteligența artificială din teorie academică în industrie de miliarde. Companii precum Google, OpenAI, Meta sau Nvidia investesc sume uriașe în centre de date, GPU-uri și cercetare fundamentală, într-o cursă de viteză care pare fără pauze. Ritmul e atât de intens încât unele startup-uri din California au ajuns să adopte programul „996” — de la nouă dimineața la nouă seara, șase zile pe săptămână — un model de lucru inspirat chiar din cultura corporatistă chineză, semn că presiunea de a ține pasul cu Beijingul a devenit reală. În China, statul a înțeles foarte devreme potențialul transformator al acestei tehnologii. Planul național pentru inteligență artificială, lansat oficial în 2017, a transformat IA într-un obiectiv de securitate națională. Orașe întregi, precum Shenzhen sau Hangzhou, sunt astăzi laboratoare uriașe în care algoritmii sunt integrați în transport, supraveghere, sănătate și comerț. În timp ce în Silicon Valley inovația e ghidată de competiția între companii private, în China direcția e stabilită „de sus în jos”, cu resurse masive și o viteză de implementare pe care Occidentul o poate doar invidia. Diferența de abordare se vede și în tipul de avantaje. Silicon Valley rămâne lider în software, în modele lingvistice avansate și în capacitatea de a atrage talente din întreaga lume. Dar China recuperează rapid pe partea de hardware și de producție, zone unde America depinde încă de lanțurile asiatice. Companii chineze precum Huawei, Baidu sau DeepSeek reușesc să dezvolte modele performante la costuri mult mai mici, beneficiind de un acces aproape nelimitat la date interne și de sprijinul direct al guvernului. În tot acest context, competiția nu e doar tehnologică, ci geopolitică. Washingtonul impune restricții la exportul de procesoare și limitează colaborările științifice, temându-se că avantajul strategic al SUA ar putea fi erodat. Beijingul răspunde accelerând propriile investiții și dezvoltând echivalente locale pentru aproape toate produsele americane. E o cursă în care fiecare parte încearcă să-și asigure autonomia digitală completă, iar rezultatul va defini echilibrul de putere al secolului XXI. Despre asta și multe altele într-o discuție de o oră cu Mihai Răzvan Moraru un bun observator al direcțiilor in care lumea o ia.