Lectia de istorie 6 - Formarea Moldovei скачать в хорошем качестве

Lectia de istorie 6 - Formarea Moldovei

Vă rugăm să dați like și share. Vă mulțumim. Facebook:   / oradeistorieofficial   Google+: https://plus.google.com/+Oradeistorie... La fel cum este cazul Transilvaniei și Țării Românești, celelalte formațiuni statale medievale de pe teritoriul țării noastre, și în cazul Moldovei întâlnim elemente similare și aceleași etape în procesul firesc de constituire a statelor feudale. Astfel, găsim menționarea de formațiuni embrionice pre-statale în scrierile străine (fie ele slave, germanice sau maghiare), etapa populară a "descălecatului" (cu alte cuvinte contribuția românilor din alte părți la constituirea Moldovei), intervenția străină, care inevitabil se leagă de interesele coroanei maghiare și, într-un final, constituirea propriu-zisă a statului în jurul uneia dintre formațiunile prestatale. I. Formațiunine prestatale - Deși în cazul Moldovei identificăm mai mult sau mai puțin populare, care au la baza lor niște adevăruri istorice, totuși primele menționări oficiale se consemnează în sec. al XII-lea, când izvoare germane și poloneze numesc teritoriul de la răsărit de Carpați ca "Wlachenland", sau „țara vlahilor". Alte surse atestă existența așa-numitelor "țări" Țara bolohovenilor, Țara brodnicilor, cu puternice influențe slave. Aceste formațiuni erau conduse de "mai marii pământurilor" sau potentates, care își vor păstra privilegiile la nivel local și după formarea Moldovei. "Wlachenland", sau „țara vlahilor" Țara bolohovenilor Țara brodnicilor II. Descălecarea - Ca și în cazul lui Negru-Vodă, în Moldova avem Descălecatul voievodului Dragoș din Maramureș, care a trecut Carpați și a întemeiat o așa-numită "marcă de apărare", o unitate teritorială pe valea râului Moldova. Această campanie se înscrie în eforturile Coroanei maghiare de a crea un stat-tampon la est de Carpați pentru a bloca invaziile tătarilor. Prin urmare, statul creat de Dragoș-vodă era dependent de Ungaria, al cărei vasal era. III. Constituirea propriu-zisă -- Crearea propriu-zisă a unui stat independent este legată de alt voievod maramureșan, Bogdan. Acesta, intrat în conflict cu maghiarii, a profitat de revolta celor de peste Carpați, cărora li s-a alăturat, înlăturându-i pe urmașii lui Dragoș. Noul stat moldovean și-a afirmat astfel neatârnarea (independența) față de Ungaria. În legătura cu data acestui eveniment există mai multe opinii, însă cea mai acceptată ar fi în jurul anului 1359, când Bogan a trecut Carpații. Oficial Moldova devine independentă în 1364, când Bogdan este urmat la tron de către Lațcu. La fel ca și Țara Românească, Moldova se afla la capătul unui important drum comercial care unea Marea Baltică cu Marea Neagră la cetățile foarte importante Chilia și Cetatea Albă. Toate puterile comerciale își disputau dominația asupra acestui drum -- Ungaria, Polonia, mongolii și cele două puteri comerciale italiene (Veneția și Genova). IV. Consolidarea instituțională și teritorială -- În timpul lui Lațcu (1365-1375), pentru a bloca agresiunea maghiară, Moldova inițiază contacte cu Roma și se înființează o episcopie catolică la Siret. Urmașul lui Lațcu, Petru Mușat (1375-1391) oprește această tendință și revine la ortodoxie înființând o mitropolie la Suceava (1386), dar recunoscută oficial în 1401 după dispute aprigi cu Patriarhia Constantinopolului. Petru Mușat este primul domnitor moldovean care se recunoaște vasalul Poloniei pentru a se pune la adăpost față de Ungaria. Roman I (1391-1394) desăvârșește unitatea teritoriala a Moldovei alipind Țara de Jos. Dupa 1393, el se va intitula "mare și singur stăpânitor, domn al Țării Moldovei, de la munte până la Mare".