Bucureștiul Nu Este 100% Românesc? Adevărul Istoric скачать в хорошем качестве

Bucureștiul Nu Este 100% Românesc? Adevărul Istoric

Descoperim Bucureștiul Multicultural | Astăzi pornim într-un tur unic al capitalei României, însoțiți de Florin Cristescu, ghid de turism și profesor de istorie. Vom explora istoria bogată și diversă a minorităților care și-au lăsat amprenta asupra orașului București. De-a lungul secolelor, diverse comunități, precum cele evreiești, bulgărești, armenești, sârbe, italiene și multe altele, s-au stabilit aici, contribuind la formarea identității orașului. Vă invităm să descoperim împreună poveștile acestora și monumentele simbolice care vorbesc despre trecutul multicultural al Bucureștiului. Ce veți vedea în acest tur: Biserica Bărăției Vom începe turul nostru din centrul orașului, la Biserica Bărăției, construită inițial din lemn pentru comunitatea bulgară catolică. Aceasta a fost distrusă de marele incendiu din 1847, fiind reconstruită cu ajutor financiar din partea Imperiului Habsburgic. Biserica simbolizează influența catolică și aportul comunității bulgare din București. Templul Coral Următoarea oprire este la Templul Coral, o sinagogă magnifică construită pentru comunitatea evreiască ashkenază. Construcția sa reflectă arhitectura sinagogilor din Viena și amintește de perioada persecuțiilor care au împins multe familii evreiești spre România. Templul a suferit daune serioase în urma cutremurelor și a rebeliunilor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, însă astăzi reprezintă un simbol al rezilienței. Strada Hristo Botev Strada poartă numele eroului bulgar Hristo Botev, un simbol al luptei pentru independență a poporului bulgar împotriva dominației otomane. Aici discutăm despre contribuția bulgarilor agricultori în istoria orașului, dar și despre elita intelectuală bulgară, care, aflată în exil, a avut un rol important în formarea identității culturale a comunității lor. Placa memorială Ivo Andric Pe aceeași stradă, găsim o placă memorială dedicată scriitorului Ivo Andric, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură și figură simbolică a comunității sârbe. Descoperim legătura lui cu România și rolul elitei sârbe în istoria Bucureștiului, în contextul tensiunilor politice dintre sârbi și români. Hanul Solacolu Următorul popas îl facem la Hanul Solacolu, unul dintre cele mai vechi hanuri ale orașului, aflat pe Calea Moșilor. Deși astăzi aproape dispărut, acesta evocă trecutul negustoresc și multicultural al capitalei, fiind o punte de legătură între diversele comunități comerciale din București. Biserica Armenească Vizităm Biserica Armenească, un lăcaș de cult deosebit de important pentru comunitatea armeană, prezentă în București încă din secolul al XVII-lea. Clădirea reprezintă nu doar spiritualitatea armenilor, ci și contribuția lor economică și culturală la dezvoltarea orașului. Biserica Italiană Construită de comunitatea italiană în anii 1910, această biserică este dedicată Sfântului Anton de Padova și reprezintă un simbol al prezenței italiene în București, precum și al legăturilor strânse dintre România și Italia de-a lungul secolelor. Cartierul evreiesc și Magazinul Evreiesc În această zonă, vom explora Cartierul Evreiesc și vechiul magazin evreiesc care, timp de decenii, a fost un punct de reper pentru comunitatea evreiască din București. Descoperim poveștile familiilor evreiești care au contribuit la dezvoltarea cartierului și istoria tristă a acestora în timpul pogromurilor și persecuțiilor. Casa Memorială Liviu Rebreanu și comunitatea maghiară Următoarea oprire este la Casa Memorială Liviu Rebreanu, unde discutăm despre influența culturală a comunității maghiare în București. Liviu Rebreanu, deși român, a avut o legătură puternică cu această comunitate și cu cultura maghiară. Biserica Sârbească din Dristor Vom merge spre Dristor, unde descoperim o biserică sârbească ortodoxă ce amintește de perioada când numeroși sârbi au căutat refugiu în România. Biserica simbolizează prietenia româno-sârbă și comunitatea vibrantă a sârbilor din București. Piața Sfântul Gheorghe și grecii din București Ajungem în Piața Sfântul Gheorghe, unde grecii au avut o prezență puternică. Discutăm despre rolul acestei comunități în dezvoltarea comerțului și culturii din oraș, precum și despre activitățile economice de succes desfășurate de greci. Casa Filipescu-Cesianu Ultima noastră oprire este la Casa Filipescu-Cesianu, un loc de întâlnire pentru diverse comunități din București, unde se organizează expoziții și evenimente multiculturale. Casa reflectă frumusețea arhitecturală a orașului și spiritul multicultural al capitalei României. Alătură-te acestui canal pentru a primi acces la beneficii:    / @giuclea   Ținem să reamintim că aceste materiale sunt făcute de către echipa Giuclea din resursele proprii, din plăcerea de a promova, conserva și arăta istoria noastră, a românilor.