Maeștri ai artei vizuale românești - Constantin Brâncuși скачать в хорошем качестве

Maeștri ai artei vizuale românești - Constantin Brâncuși

Arta lui Constantin Brâncuși (1876-1957) a venit la momentul în care sculptura se afla într-un impas la nivel internațional, scena artistică simțind nevoia de o revigorare a limbajului sculptural, de o desprindere de tradiție atât vizual, cât și tematic. Brâncuși a dat răspuns căutărilor epocii, surprinzând pe toată lumea cu stilul său unic, care reprezintă o rafinată îmbinare între emoții antice, primordiale, și efervescența avangardismului occidental. Forma, cu adevărat modernă, pe care a propus-o este rezultatul unei reorientări către esență și către idee , dar și al unei întoarceri în trecutul foarte îndepărtat, preistoric. Născut în satul Hobița, județul Gorj, și-a petrecut copilăria lucrând ca ucenic prin diferite ateliere. Formarea sa a început la Școala de Arte și Meserii din Craiova și apoi la Școala de Arte Frumoase din București, absolvită în 1902. În 1903 se hotărăște să plece la Paris, pe jos, într-o călătorie care va dura 18 luni, cu opriri mai lungi la Viena si München. La Paris, și-a continuat studiile și a lucrat ca ucenic în atelierul lui Auguste Rodin, dar a ales să își caute propriul drum, considerând că „la umbra marilor copaci nu crește nimic“. A intrat în cercurile avangardiștilor, devenind prieten cu Marcel Duchamp, Amedeo Modigliani, Man Ray și Tristan Tzara, dar și-a decorat atelierul, unde și locuia, după modelul caselor țărănești din Oltenia. „Sărutul“ și „Cumințenia Pământului“, ambele din 1907, sunt lucrări care se află chiar în centrul genezei sculpturii moderne, în pragul trecerii artei către o altă etapă. Îndepărtarea de figurativ i-a permis lui Brâncuși să ofere o dimensiune spirituală operei, cu rădăcini în folclor; a schimbat modalitatea de expresie a sculpturii și a orientat-o dinspre figurativ către spiritual și introspecție. Un episod emblematic pentru cariera sa îl reprezintă expoziția de la New York, din 1926 când, ajuns în vamă, lucrările sale au fost considerate ustensile de uz casnic sau medicale, nicidecum opere de artă, așa că „părintele sculpturii moderne“, expus ulterior în marile muzee ale lumii, a fost taxat cu 235 USD. Astăzi, recordul de piață al lui Brâncuși este de 71 milioane USD la New York (2018). În cadrul festivalul EUROPALIA ROMÂNIA, organizat de ICR, expoziția-far „Brâncuși. Sublimarea formei“ de la Palatul Artelor Frumoase BOZAR din Bruxelles a înregistrat, în perioada 1 octombrie 2019 - 2 februarie 2020, un record de vizitatori: 116.000 de persoane din toate colțurile lumii. Vă invităm să vizionați materialul video dedicat sculptorului Constantin Brâncuși (1876-1957), în seria „Maeștri ai artei vizuale românești și poveștile lor“, derulată de ICR în parteneriat cu Fundația Centrul Cultural Art Society. *** O serie de materiale video expun într-un mod inedit poveștile mai multor artiști vizuali români. Proiectul ICR, realizat în colaborare cu Fundația Centrul Cultural Art Society, are la bază lucrări de artă, fotografii și literatură despre pictorii selectați, și este curatoriat de echipa Art Society. Informații despre parcursul artistic, stiluri de creație, povești personale și ale operelor celor mai îndrăgiți maeștri ai artei românești au fost atent selectate de specialiști. De asemenea, imagini ale lucrărilor de patrimoniu se vor reuni în materiale video captivante și educative, în dorința de a celebra capodopere ale unor artiști de talie europeană: Constantin Brâncuși, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Samuel Mützner, Theodor Aman, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Alexandru Ciucurencu, Nicolae Dărăscu, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Eustaţiu Stoenescu, Iosif Iser, Cecilia Cuțescu-Stork, Margareta Sterian, Ion Theodorescu-Sion, Victor Brauner, Octav Băncilă și chiar Regina Maria.