Episodul 41: Recoltezi la timp, salvezi pădurea! скачать в хорошем качестве

Episodul 41: Recoltezi la timp, salvezi pădurea!

În ce mod ajută recoltarea lemnului la regenerarea pădurilor? Dincolo de valorificarea masei lemnoase, care se traduce în fonduri pentru regenerare, sunt exemple clare în care, dacă lemnul nu este recoltat la timp, pădurea își pierde capacitatea de a produce noi arbori. Salcâmul, un arbore cu o creștere rapidă, este modelul perfect pentru a înțelege acest fenomen. La pădurea Vrata, Ocolul Silvic Poiana Mare, dl. Ing. Dumitru Neațu ne explică pe îndelete. La numai 30-35 de ani, salcâmul, „alifia pământului”, este bătrân – intră în declin fiziologic, începe să se usuce, iar pădurea își pierde capacitatea de regenerare. Dacă ar fi lăsată să se usuce complet, lemnul și-ar pierde din valoare – ar începe să crape, ar fi atacat de fungi și insecte – iar lăstarii ar fi din ce în ce mai puțini și mai lipsiți de vitalitate. Pentru regenerarea unei păduri bătrâne ar trebui extrași toți arborii și plantați din nou – cu costuri enorme. „Pentru a înființa o plantație de salcâm pe aceste nisipuri, ar costa undeva între 10 și 15 mii de Euro per hectar,” explică Dumitru Neațu. „Dar aici, la regenerare, facem provocarea drajonării cu plugurile și avem un lăstăriș de toată frumusețea din primul an. Costurile nici nu se pot pune în balanță, de la 150 de Euro la 12-15 mii de Euro pe hectar.” Salcâmul are ciclul de viață foarte scurt. La 25 de ani se recoltează, iar din cioate se dezvoltă drajonii – lăstarii noi care în primul an depășesc deja 2-2,5 m înălțime. Astfel, pădurea se reînnoiește singură. Acest proces, însă, nu se poate derula la nesfârșit. „O mare problemă este la aceste arborete care au depășit deja trei generații la cioată,” spune dl. Neațu. „Se vede deja cu ochiul liber declinul fiziologic al arboretelor și valoarea mai mică a acestora la aceste distanțe de ciclu mai mari. Deci la a treia generație ar trebui obligatoriu venit cu scoaterea cioatelor și plantarea unei noi generații de salcâm, care iar va merge încă 100 de ani.” Aceste tehnici sunt aplicate cu succes în țări ca Ungaria, care au păduri întinse de salcâm în câmpia Panonică. În România, însă, ca de obicei, practica ne omoară: „Tradiție avem,” spune Dumitru Neațu. „Nu avem practică!”