Bucovina - Tulnic și trâmbiță/Alphorn signals скачать в хорошем качестве

Bucovina - Tulnic și trâmbiță/Alphorn signals

Semnale de tulnic și trâmbiță din Bucovina Constantin Flocea - tulnic, Botuș Ilie Nisioi - trâmbiță, Fundu Moldovei (muntele Măgurele) Înregistrări & fotografii: Ion Minoiu Botuș, Fundu Moldovei, jud. Suceava, august 2001 Semnalele de bucium, tulnic sau trâmbiță diferă de la o zonă la alta, în funcție de tradițiile locale sau de particularitățile de construcție ale instrumentului. În mare, la noi în țară erau conturate cam trei tipuri distincte de semnale: cel al Apusenilor, cel moldo-muntenesc și cel de miazănoapte. Din punct de vedere stilistic, deși cuprinde patru regiuni etnografice distincte - Oașul, Maramureșul, Lăpușul și Bucovina - nordul prezintă un tip de semnale oarecum unitar. Două feluri de instrumente se găseau aici: tulnicul cilindric și lung - în general făcut din tablă, la vremea cercetărilor mele - și trâmbița. Trebuie să spun că tulnicul lung din lemn pe care l-am mai găsit la Botuș, a fost un eveniment extrem de rar pentru acea perioadă. Pe această înregistrare avem două semnale păstorești, înregistrate în două sate de pe valea râului Moldova, în Bucovina. Primul e de la Botuș, iar cel de-al doilea de la ciurda de vaci de pe Muntele Măgurele, la nord-est de Fundu Moldovei, comună în care s-au făcut cercetări etnomuzicologice și în perioada interbelică. Intensitatea cu care poate proiecta sunetul peste mari distanțe, face din trâmbiță instrumentul cel mai potrivit pentru înălțimile munților. Repetarea cu obstinație a unui sunet înalt și apoi prelungirea lui are ca scop tocmai lansarea unui mesaj la distanță. Semnalele păstorești pot funcționa și ca cerere de ajutor, sau ca mesaj de adunare în țarc a animalelor antrenate prin reflexe condiționate dar, în trecut, tulnicul putea fi folosit și pentru alungarea duhurilor rele. Chiar dacă funcția magică s-a pierdut în negura veacurilor, insistența pe pasaje melodice de tip ,,circular” poate fi o reminiscență a repetitivității incantațiilor. Alphorn signals from Bucovina Constantin Flocea - Botuș village Ilie Nisioi - cowfold on Măgurele mountain, Fundu Moldovei Sound recording & photos: Ion Minoiu Botuș and Fundu Moldovei villages, Suceava county, Romania, August 2001 According to peculiarities of construction and to the traditions of each region Alphorn signals differ from area to area. In Romania three distinct signal “dialects” can be outlined: that of the Western Carpathians (the Apuseni mountains), that of the Moldo-Wallachian area and finally that of the north. Although comprising four distinctive folkloric regions - Oaș, Lăpuș, Maramureș and Bucovina - the northern area is stylistically unitary concerning alphorn signals. Two types of alphorns are known here: a long cylindrical tin one (this type is less likely to be made out of wood nowadays) and a tin variant of the first type (called trâmbiţă or trânghiţă) which has a twisted cylindrical tube. Both types can produce sound from the 6th – 16th series of harmonics. On the present recording we have two Alphorn signals from two villages situated on Moldova river in Bucovina. The intensity and power with which the sound is projected over long distances make this instrument most suitable for mountain heights. The obstinate repetition of one high sound and then its prolonging is aimed to launch the message into the distance. Alphorn blowing may also function as a call for help or for bringing in the fold, trained through conditional reflexes, but there is also evidence that in the past alphorns were used to drive away evil spirits. Although the magical function of the alphorn has now been lost the insistence on melodic rotations may be a sign of the repetitive nature of incantations. #bucovina #alphorn #communication