Mănăstirea AGAPIA (Județul Neamț, Moldova, România) скачать в хорошем качестве

Mănăstirea AGAPIA (Județul Neamț, Moldova, România)

Vă rog să activaţi subtitrarea în româneşte ! - Please turn ON English subtitle! Cântă grupul de maici „Iustiniana” de la Mănăstirea Paltin - Petru Vodă, condus de Monahia Fotini. Mănăstirea Agapia (Mănăstirea Agapia Nouă sau Agapia din Vale) este o mănăstire ortodoxă de maici situată la 12 km de oraşul Târgu Neamţ. Este singura aşezare monahală ortodoxă din România care poartă numele de “dragoste creştină” (din grecescul “agapis”), după numele pusticului Agape, întemeietorul monahismului în această zonă în secolul XIV (a înfiinţat Mănăstirea Agapia "Veche", din Deal). La începutul secolului XVII o serie de călugări au coborât aici de la vechea mănăstire din munte (Agapia Veche sau Agapia din Deal). Ei au construit în vale o mică biserică, după care, în anii 1642-1644 s-a ridicat mănăstirea cu contribuţia fratelui domnitorului Moldovei. Chiliile şi turnul-clopotniţă au fost construite în următorii 3 ani. Sfinţirea, oficiată de mitropolitul Varlaam al Moldovei în prezenţa domnitorului Vasile Lupu, a avut loc la 12 septembrie 1647. Mănăstirea Agapia (Nouă, din Vale) a fost iniţial locuită de călugări. În 1803, la iniţiativa mitropolitului Veniamin Costache, domnitorul Alexandru Moruzzi hotărăşte ca aceasta să devină obşte de maici. Pictura interioară este făcută Nicolae Grigorescu, cel mai mare pictor român. De-a lungul vremii, Mănăstirea Agapia a suferit numeroase jafuri, distrugeri şi incendii, dar a fost refăcută de fiecare dată. Marile distrugeri din 1821 datorate luptelor dintre turci şi etereştii refugiaţi aici, au fost reparate de domnitorul Şuţu. Pe latura de sud, la etaj, în corpul de chilii, a fost construit paraclisul cu hramul Naşterea Maicii Domnului, sfinţit în 1847. În anii 1858-1862 mănăstirea suferă mai multe modificări şi tot atunci interiorul bisericii a fost pictat de Nicolae Grigorescu. Pictura este realizată în stil neoclasic dar cu elemente novatoare, uneori folosind modele vii, ceea ce explică vivacitatea chipurilor. Icoana Maicii Domnului este o icoană făcătoare de minuni, mult iubită de credincioşii care trec pragul mănăstirii. La Mănăstirea Agapia, capodopera lui Grigorescu care avea pe atunci numai 20 de ani, este reprezentată de trei tablouri: Portretul Sfântului Gheorghe de pe uşa altarului, Intrarea în Ierusalim şi Maica Domnului cu Isus în braţe. Tototdată, Grigorescu a înfiinţat Atelierul de pictură de la Agapia, şcoala unde s-au format călugăriţele care aveau înclinaţii artistice. Astăzi, măicuţele care pictează au abandonat stilul realist al marelui pictor, realizând picturi cu influenţe bizantine. La mănăstire funcţionează Seminarului Teologic Monahal ”Cuvioasa Paraschiva ”, de fete, unic între mănăstirile din Moldova. În faţă este muzeul care deţine o impresionantă colecţie de artă medievală şi religioasă. Intr-o sală sunt expuse broderii, acoperăminte pentru Sfintele Vase, icoane brodate, epitrahile, o perdea pentru icoana Maicii Domnului, un epitaf, obiecte de argint, sfinte vase, cruci, candele şi un aghiasmatar. În altă sală sunt expuse icoane vechi (sec. XVI-XVIII), cruci vechi sculptate şi filifranate, manuscrise şi tipărituri vechi, panaghiare, căţui şi chivote, candele, sfeşnice şi alte obiecte cu valoare istorică. Sala dedicată marelui pictor Nicolae Grigorescu conţine 29 de lucrări originale ale pictorului (icoane, prapuri, un epitaf şi 5 tablouri cu teme laice) realizate în perioada când a pictat interiorul mănăstirii. Mai există o sală a scriitorilor care şi-au legat cumva viaţa de Mănăstirea Agapia, precum şi două săli de trecere. Mănăstirea mai deţine o bibliotecă cu cărţi şi manuscrise vechi. La Agapia trăiesc aproximativ 340 de măicuţe, din care 100 în obştea mănăstirii, iar celelalte în satul monahal. În jurul mănăstirii sunt 140 de case vechi de 100-200 ani, trecute şi ele pe lista monumentelor istorice. Dintre acestea, casa memorială "Alexandru Vlahuţă", datând din 1885 a fost transformată în muzeu memorial în anul 1966. Ieşirea spre satul mănăstiresc şi spre casa memorială Alexandru Vlăhuţă. În afara incintei mănăstireşti se mai află bisericile Adormirea Maicii Domnului şi Sf. Ioan Bogoslovul. Pe vale în sus se poate ajunge prin pădure la Mănăstirea Sihla (cu peştera unde a trăit aproape 40 de ani Sfânta Teodora) şi apoi la Mănăstirea Sihăstria (loc de pelerinaj pentru mormintele preoţilor Cleopa Ilie şi Paisie Olaru). Cazarea se poate face la căsuţele măicuţelor din satul mănăstiresc sau la numeroasele pensiuni din comuna Agapia.