Cazacii скачать в хорошем качестве

Cazacii

#cazac #tatari #rusia #rusi #don #istoria #polonia @In acest material vom prezenta un scurt istoric al poporului cazac, punând accentual pe cazacii zaporojeni, urmând ca la final să prezentam o poveste adevărată a luptei desfășurate în Dobrogea intre lipoveni și cazacii zaporojeni. Numeel de Cazac vine din turcă de la ka zak, „aventurier” sau „om liber”. cazacii au fost inițial nomazi și locuiau în nordul ării Negre și mării Caspice . Erau cunoscuți ca un popor care iubea libertatea și care a beneficiat de o serie de privilegii de la guvernul rus în schimbul serviciilor militare effectuate în folosul acestuia. Inițial în secolul al XV-lea cazacii erau formați din grupuri de tătari semi-independenți, în regiunea Niprului. Numele de cazac a fost aplicat și țăranilor care fugiseră din iobăgie în Polonia , Lituania și în regiunile Nipru respectiv Don , unde au înființat comunități militare autonome . Scurt istoric Cazacii își datorează originile amestecului dintre culturile asiatice și slave petrecut pe stepele rusești, care făceau parte din viața rusă încă de la primele migrații slave . Primul grup de călăreți care a primit numele de cazaci au fost unele grupuri de tătari (descendenții Hoardei de Aur mongole) care au jefuit și au întreprins raiduri fără permisiunea conducerii tătare, fapt pentru care au fost numiți kazaci de către comercianții greci și turci la începutul secolului al XIV. Până în secolul al XV-lea, trupe de kazaci tătari, organizate pe principii mongole (grupuri de 10 formând unitatea de bază), hoinăreau și atacau principatele ruse, Lituania-Polonia și chiar hanatul tătar. În curând numărul lor a crescut . Pe măsură ce marele imperiu mongol s-a micșorat iar teritoriu cuprins intre fostele granițele mongole a rămas nerevendicat, acesta a devenit o zonă ideală pentru cazacii tătari . În curând, grupurile de cazaci au atras pe lângă tătari și ruși, polonezi, lituanieni și alte popoare din regiune. Pentru a controla cetele tot mai mari de briganți cazaci, autoritățile moscovite și poloneze încearcă să exercite o anumită formă de control asupra trupelor de cazaci, înrolându-le pentru serviciul militar ca trupe de graniță, acestia devenind cazaci „înregistrați”, astfel că prin 1620 polonezii aveau aproximativ 6000 de cazaci înregistrați în diverse servici. Cazacii zaporojeni, au fost cazacii care locuiau în regiunea istorică Zaporojia din centrul Ucrainei. Armata zaporojeană și-a mărit rapid efectivele în secolul al XV-lea prin primirea iobagilor ruși care fugeau de pe moșiile feudalilor din Uniunea statală polono-lituaniană. În cursul secolelor al XVI-lea, al XVII-lea, cazacii zaporojeni au reprezentat o forță militară și politică puternică, care s-au implicat în conflicte sau alianțe cu Uniunea statală polono-lituaniană, Imperiul Otoman și vasalul acestuia Hanatul Crimeii precum și cu Țaratul Rusiei. Nu este foarte clar când au început să se formeze primele formațiuni căzăcești în regiunea cursului inferior al Niprului, dar părerea generală este că acest lucru s-a petrecut mai înainte de invazia mongolilor din 1240. Rusia Kieveană, după 1299 odată un stat puternic, s-a dezintegrat în state mai mici, iar mulți dintre locuitorii ei au plecat în regiunile mai sigure din stepele Niprului inferior. Cazacii nu s-au sfiit să atace și să jefuiască pe toți vecinii, chiar și pe cei mai puternici decât ei. În secolul al XVI-lea, odată cu extinderea controlului polono-lituanian spre sud, cazacii zaporojeni au început să fie văzuți ca supuși ai federației polone din sec XVI. Cazacii înregistrați au devenit parte a armatei polono-lituaniene, situație care a durat până în 1699.