Povestea lemnului #9 - Când non-intervenția condamnă o pădure скачать в хорошем качестве

Povestea lemnului #9 - Când non-intervenția condamnă o pădure

🌲⚠️🪲 𝑷𝒐𝒗𝒆𝒔𝒕𝒆𝒂 𝑳𝒆𝒎𝒏𝒖𝒍𝒖𝒊 face astăzi un popas în Parcul Național Apuseni pentru a investiga rădăcinile unui fenomen îngrijorător: pierderea unor suprafețe enorme din pădurile României din cauza fenomenelor de uscare și atacuri masive de insecte. Paradoxul este că lipsa intervenției în timp util nu salvează pădurea - o condamnă. Atunci când vorbim despre infestări cu gândaci de scoarță, fiecare zi contează, ne explică Traian Dan Neag, inginer silvic la Direcția Silvică. Insectele se înmulțesc în progresie geometrică, atacând arborii sănătoși din jur. Dar legislația actuală impune proceduri atât de complexe și îndelungate încât, până la obținerea tuturor aprobărilor necesare pentru intervenție salvatoare, focarele de infestare se extind dramatic. Ceea ce putea fi gestionat local devine criză la scară regională. Legislația creată pentru protecția ariilor naturale poate deveni, involuntar, obstacol în calea gestionării responsabile. 🎥 În materialul de astăzi, Traian Neag și Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn, elaborează pe acest subiect complex și prezintă realitatea din teren. Realitatea din teren este dureroasă: arborii infestați mor pe capete, iar masa lemnoasă se degradează rapid, pierzându-și valoarea economică. Dar impactul ecologic este și mai grav. O pădure infestată nu mai îndeplinește funcția pentru care a fost protejată - în loc să capteze și să stocheze carbon, arborii morți îl eliberează înapoi în atmosferă, pe măsură ce se descompun. Biodiversitatea scade dramatic când habitatul se deteriorează. Non-intervenția, adesea percepută ca cea mai sigură formă de protecție, devine în aceste situații parte din problemă. Transformă o pădure vie, funcțională, într-un cimitir forestier care nu mai aduce beneficiile ecologice pentru care a fost declarată arie protejată și răpește resursa de lemn care stă la baza comunităților umane din zonă. Care este folosul să stăm și să privim cum se usucă pădurile în zonele de protecție integrală ale parcurilor, prin non-intervenție? Legea ariilor protejate permite extragerea materialului lemnos afectat, în afara perimetrelor rezervațiilor științifice. În unele parcuri naționale, Consiliile Științifice au dat aviz, în alte cazuri nu: este ușor de spus că nu se poate, adevărul este că a fost și este decizia unor oameni. Cine răspunde pentru dezastrul ecologic și economic al zonelor afectate? #PovesteaLemnului #Prolemn #GestionareDurabilă #Silvicultură #SilviculturăResponsabilă