Ferentari - Istoria și Secretele Necunoscute скачать в хорошем качестве

Ferentari - Istoria și Secretele Necunoscute

Astăzi pătrundem în inima celui mai cunoscut cartier din România: Ferentari. 🎥 Alături de istoricul Andrei Răzvan Voinea, explorăm transformările acestui cartier legendar, dezvăluindu-i poveștile ascunse și evoluția sa, de la marginea orașului București la un simbol al istoriei urbane. Documentarul nostru începe la intersecția Căii Ferentari cu Șoseaua Sălaj, unde, odinioară, trecea granița între casele vechi și sistematizarea impusă în 1985. Aici, Răzvan Voinea ne povestește cum această zonă a traversat multiple etape istorice. Oprim să descoperim istoria denumirii cartierului, de la Câmpul Veseliei la actualul nume, care apare în documentele oficiale după 1950. Ne întoarcem însă în timp și aflăm cum denumirea „Ferentari” provine de la trupele auxiliare de ferentari din armata romană, cei care deschideau bătăliile, un detaliu necunoscut multor locuitori care folosesc adesea eronat denumirile „Felentari” sau „Filentari.” Continuăm plimbarea pe strada Veseliei, unde, la începutul secolului XIX, gara Filaret a fost deschisă în apropiere. Surprinzător însă, această proximitate nu a adus o dezvoltare semnificativă Ferentariului, zona fiind populată mai degrabă de muncitori și lipsită de planuri urbanistice clare. Podgoriile și cramele ce aparțineau Mitropoliei se întindeau pe terenurile actualului cartier, dar în lipsa unei legături cu marile drumuri comerciale, Ferentari a rămas o zonă sărăcăcioasă. Răzvan ne arată cum haosul urbanistic al acelor vremuri, alături de casele sărăcăcioase construite la întâmplare, a contribuit la formarea percepției asupra acestui cartier ca fiind unul al sărăciei. Cu toate acestea, Ferentariul nu a fost complet uitat. În anii ’30, la strada Veseliei nr. 3 se afla una dintre primele baze sportive din București, iar în 1939, Nicolae și Elena Ceaușescu s-au cunoscut aici, în timpul manifestațiilor de la 1 Mai. Numele străzii Veseliei provine de la atmosfera veselă a numeroaselor cârciumi care existau în zonă, un detaliu inedit dezvăluit de ghidul nostru. Un alt punct important din istoria cartierului sunt celebrele blocuri din cărămidă roșie, construite între 1946 și 1954 pe locul numit „Câmpul Veseliei.” Aceste blocuri, inițial destinate muncitorilor bucureșteni, au fost construite cu mare fast și folosite drept propagandă în fața delegațiilor comuniste internaționale. Primele apartamente au fost date în folosință în număr de 138, chiar de sărbători importante, precum 1 Mai și 23 August. Apartamentele erau inițial închiriate, locuite de câte două familii, și au fost achiziționate după căderea regimului comunist în 1989. Răzvan Voinea ne dezvăluie însă și o fațetă mai puțin cunoscută a acestor locuințe. Blocurile aveau toate utilitățile moderne pentru acea vreme – curent electric, gaze și încălzire centralizată – alimentate de o centrală termică proprie. Însă, cu toate acestea, locuitorii blocurilor nu aveau acces la locuri de muncă în zonă, pentru că Ferentariul nu a cunoscut dezvoltare industrială, ceea ce a perpetuat statutul de cartier modest. Finalizăm turul nostru cu vizitarea fostului cinematograf Ferentari, o relicvă a vremurilor trecute, care odinioară aducea comunitatea împreună. Prin ochii lui Răzvan Voinea, descoperim că Ferentariul este mult mai mult decât imaginea simplistă ce i-a fost atașată de-a lungul anilor. Este un cartier cu o istorie complexă, cu legături strânse cu trecutul orașului și cu comunități care au contribuit la modelarea identității sale. Vă invităm să ne urmăriți în această călătorie captivantă prin Ferentari și să descoperiți o poveste fascinantă din istoria Bucureștiului. 🎥 Nu uitați să dați like, să comentați și să vă abonați pentru a nu rata niciun documentar interesant! Facebook-ul Comunității lui Andrei Voinea și Studio Zona   / asociatiastudiozona   Alătură-te acestui canal pentru a primi acces la beneficii:    / @giuclea   Ținem să reamintim că aceste materiale sunt făcute de către echipa Giuclea din resursele proprii, din plăcerea de a promova, conserva și arăta istoria noastră, a românilor.