Biserica de lemn din Gârbău Dejului скачать в хорошем качестве

Biserica de lemn din Gârbău Dejului

Ediția din această săptămână a rubricii „Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj“, realizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj în parteneriat cu Radio Renașterea, vă invită printre dealurile domoale din jurul Dejului, pentru a descoperi o biserică veche, aparent modestă, dar fermecătoare. Este vorba de Biserica de lemn din Gârbău Dejului, comuna Cășeiu, un monument istoric ridicat probabil în prima jumătate a sec.al XVIII-lea. Despre doi meșteri, Mihaiu și Nicoară, care au trudit întru ridicarea sau refacerea ei aflăm din inscripția de pe grinzile de est ale naosului. Dintr-o altă inscripție în chirilică de pe iconostas aflăm despre Filipaşcu Voievod, posibil ctitorul bisericii. Câteva din elementele de arhitectură pe care le prezintă edificiul, susțin vechimea sa. Dimensiunile modeste, lipsa pridvorului și turnul clopotniță foarte scund sunt caracteristici ale unui tip mai vechi de biserică, reprezentat prin edificii construite până la mijlocul secolului al XVIII-lea, din aceeași familie făcând parte și alte biserici din zonă, precum cele de la: Sălișca, Muncel sau Leurda (azi la Bistrița). Ridicată din bârne de stejar încheiate în cheotoare dreaptă, pe o fundație de piatră, biserica are planimetria tradițională formată din pronaos tăvănit, naos și altar boltite. De pe grinzile tavanului pronaosului se ridică stâlpii turnului clopotniță cu galerie deschisă, arcade semicirculare și coif octogonal. Acoperișul este din șindrilă, unitar pentru întreaga construcție. Monumentul se remarcă prin cele două ancadramente, de intrare în pronaos, respectiv naos, care îmbină un foarte mare număr de motive decorative, demonstrând o deosebită fantezie a meșterului. Diverse tipuri de rozete, torsade, romburi, denticuli, dintele de lup, motivul brăduțului se prind într-un joc foarte dinamic. Grinzile bolţii sunt decorate și ele cu rozete și fragmente de torsadă, puse în evidență și de vopseaua aplicată deasupra. Valoarea exemplului de la Gârbău Dejului este dată, prin urmare, de marea varietate a motivelor încrustate în lemn și de faptul că compoziția nu este perfect simetrică. Pictura murală, care se mai păstrează în naos și altar, datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi a fost realizată de un meşter pictor din zonă, într-un stil de factură populară, naivă, cu o cromatică veselă și un limbaj pitoresc și vioi. Scenele sunt de mari dimensiuni, delimitate de vrejuri decorative, iar în partea de vest a altarului apar pictate personaje îmbrăcate în straie inspirate din moda contemporană pictorului. Este vorba de soldații care-l asupresc pe Iisus, poate o aluzie la greutățile prin care treceau românii din Transilvania. Pe iconostasul pictat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea s-au păstrat și cele cele patru icoane împărăteşti, pictate pe lemn în aceeași perioadă. În primăvara anului 2020, Parohia ortodoxă Gârbău Dejului, Primăria Cășeiu și Asociația „Monumentum” au făcut un prim pas pentru restaurarea edificiului, prin consolidarea acoperișului și schimbarea șindrilei. În ciuda greutăților pe care le întâmpină o restaurare de amploare, preotul paroh Mihai Cozma este hotărât să meargă mai departe, deoarece pictura are și ea nevoie de o intervenție salvatoare. Uneori se mai oficiază aici doar slujbe de înmormântare, dar poate că monumentul va reveni la viață, într-un viitor nu foarte îndepărtat. Părintele vă va fi un bun ghid, dacă decideți să nu ocoliți satul și mica bijuterie din lemn pe care o adăpostește!